# De ce îi atrage ecranul mai mult decât viața de zi cu zi pe copii. Ce recomandă psihologul Bogdan Cotiga > Adolescenții declară 5 ore și 33 de minute online zilnic. Psihologul Bogdan Cotiga explică rolul ascultării și al regulilor în familie. Publicat: 7 noiembrie 2026, 06:15 · Actualizat: 7 noiembrie 2026, 06:15 · Autor: Ruxandra Costache · Categorie: [Familie și relații](https://leila.ro/articole/familie-si-relatii/index.html.md) · Pagina web: https://leila.ro/de-ce-ii-atrage-ecranul-mai-mult-decat-viata-de-zi-cu-zi-pe-copii/ · Publicație: Leila ![Copil utilizând un telefon mobil](https://leila.ro/wp-content/uploads/2026/11/copiii-si-telefonul-1024x682.jpg) **Pentru familiile care încearcă să reducă timpul copiilor pe telefon, relația cu aceștia contează înainte de impunerea regulilor. Psihologul Bogdan Cotiga recomandă ca părinții să se intereseze de preocupările și întrebările copiilor, inclusiv de cele care nu țin de viața familiei.** În explicația sa, atracția ecranului are legătură cu accesul la experiențe pe care cotidianul nu le oferă. Telefonul deschide virtual locuri și posibilități greu de întâlnit acasă, la școală sau între prieteni. Cotiga consideră că dispozitivul răspunde adesea mai bine nevoilor adolescenței decât aceste medii și se așteaptă ca folosirea lui să crească în anii următori. Tot el avertizează că experiența trăită prin ecran, în locul contactului direct, poate îndepărta copiii de lumea reală și le poate deforma percepția asupra ei. ## Ascultarea copilului poate face regulile mai credibile Când adulții nu au timp sau disponibilitate să acorde atenție, spune psihologul, dispozitivul ajunge să îi înlocuiască. El compară telefonul și tableta de astăzi cu vizionarea fără măsură a televizorului ori a filmelor pe casete video din trecut. Recomandarea lui este ca discuțiile să depășească instrucțiunile și organizarea vieții copilului. Părinții ar trebui să afle ce îl interesează, ce dificultăți întâmpină și ce întrebări îl preocupă. În opinia sa, adolescentul ar putea ține mai mult cont de sfaturile unui părinte pe care îl simte sincer interesat de viața lui, nu preocupat doar să îl pedepsească. În privința responsabilității adulților, Cotiga formulează o poziție fermă: „Cel puțin până la vârsta de 10–11 ani, părinții sunt singurii responsabili pentru tot ceea ce face copilul lor rău sau nepotrivit, iar influența lor este hotărâtoare. Chiar și în cazul adolescenților, contextul familial, felul în care se înțeleg părinții între ei și felul în care fiecare se înțelege cu copilul influențează major aproape orice comportament. Părinții care dau vina pe anturaj, pe rețelele sociale, pe emisiuni TV, pe filme sau pe influenceri nu fac altceva decât să arunce responsabilitatea” ## Cotiga recomandă blocarea telefonului pentru reducerea timpului de utilizare Întrebat cum poate fi limitat timpul petrecut cu dispozitivul, psihologul respinge soluțiile pe care le consideră ineficiente în practică: „Cât despre reducerea timpului petrecut pe telefon, nu cred că se poate altfel decât prin interdicția impusă de părinți și prin blocarea dispozitivului”, a precizat Cotiga. La întrebarea dacă un copil ar putea percepe restricția ca pe o pedeapsă, el a răspuns printr-o comparație cu regulile de siguranță: „Părinții mai impun uneori reguli. De exemplu, regula de a traversa strada doar la semafor este una care poate salva o viață, iar părintele care o impune nu greșește. Însă ideea principală este alta: nu cred că părinții și profesorii pot reduce cu adevărat dorința copiilor și tinerilor de a sta pe aceste dispozitive. Ce pot face este să îi îndrume și să le arate că telefonul poate fi folosit și pentru lucruri importante pentru ei, care le susțin educația și informarea. Contează cum folosești telefonul, la fel cum contează cum folosești orice alt instrument” Bogdan Cotiga a mai declarat: „Un părinte care știe să-și asculte copilul, poate să-l și trateze drept egalul lui în acea discuție și abia apoi să fie credibil cu privire la necesitatea unor reguli pe care le impune”. ## Adolescenții din România declară peste cinci ore online pe zi Amploarea utilizării internetului este descrisă de cercetarea cantitativă făcută de GBD Research pentru Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Participanții de 14-17 ani raportează o medie zilnică de 5 ore și 33 de minute, iar cei de 18-24 de ani, de 5 ore și 29 de minute. Sunt valorile cele mai mari dintre grupele de vârstă, comparativ cu 4 ore și 19 minute pentru ansamblul eșantionului. Cercetarea măsoară timpul declarat de participanți, nu stabilește un diagnostic de dependență. Majoritatea celor din aceste două grupe nu își urmăresc timpul online cu instrumente de monitorizare: 62% dintre adolescenți și 52% dintre tineri. Studiul s-a desfășurat în august și a cuprins 1.450 de respondenți din România, cu vârsta de minimum 14 ani, utilizatori ai platformelor online în precedentele 12 luni. Selecția a fost aleatorie, dintr-un panel online, adică un grup de persoane participante la cercetări pe internet. Ponderarea datelor, pentru a reflecta structura populației vizate, a ținut cont de gen, vârstă, regiunea de dezvoltare, dimensiunea localității și mediul de rezidență. Intervalul de 4-6 ore zilnic este declarat de 30% dintre adolescenți și 43% dintre tineri. Aceste ponderi sunt cele mai ridicate în comparația dintre categoriile de vârstă și intervalele de timp raportate. Dintre adolescenți, 38% declară că stau zilnic pe internet peste șase ore, mai mult decât petrec la școală. Dintre aceștia, 21% indică un interval de la 6 la 8 ore, 11% de la 8 la 10 ore, iar 6% depășesc 10 ore. ## Socializarea și divertismentul sunt mai frecvente decât educația Aproape jumătate din timpul online raportat de adolescenți și tineri revine rețelelor sociale. Pe aceste platforme, prima categorie declară zilnic 2 ore și 47 de minute, iar a doua, 2 ore și 32 de minute. Media întregului eșantion este de 1 oră și 42 de minute. Întrebați pentru ce folosesc internetul, participanții au indicat următoarele scopuri: - Comunicare: 98% dintre adolescenți și 99% dintre tineri. - Divertisment: câte 96% în fiecare dintre cele două categorii. - Rețele sociale: 96% dintre adolescenți și 95% dintre tineri. - Educație: 35% dintre adolescenți și 37% dintre tineri. - Cumpărături: 62% dintre adolescenți și 76% dintre tineri. - Informare: 47% dintre adolescenți și 62% dintre tineri. - Crearea de conținut: 33% dintre adolescenți și 27% dintre tineri. - Jocuri de noroc: 7% dintre adolescenți și 20% dintre tineri. O întrebare distinctă, despre tipurile de platforme accesate, arată că 99% dintre adolescenți utilizează platforme de socializare, 91% servicii de căutare sau navigare și 94% servicii de redare online a videoclipurilor și muzicii. La tineri, fiecare dintre aceste trei categorii înregistrează 98%. Din totalul participanților, peste 90% declară că intră pe rețele sociale cel puțin o dată sau de două ori săptămânal. Pentru 75%, utilizarea este zilnică ori aproape zilnică. ## Riscurile generale sunt recunoscute mai des decât cele ale unor platforme Mai mult de jumătate dintre adolescenții și tinerii chestionați recunosc numeroase riscuri ale platformelor online, între care fraudele financiare, dezinformarea, hărțuirea și distribuirea conținutului ilegal. Când întrebarea privește rețele concrete, adolescenții le consideră riscante în proporții mai mici. Comparația dintre adolescenți, tineri și întregul eșantion arată astfel: TikTok este considerat riscant de 23% dintre adolescenți și 54% dintre tineri, față de 47% în ansamblul eșantionului. Pentru Roblox, proporțiile sunt de 21% la adolescenți și 35% la tineri; media generală este de 34%. În cazul Snapchat, 28% dintre adolescenți și 55% dintre tineri identifică un risc, comparativ cu media de 33%. Instagram este considerat riscant de 16% dintre adolescenți și 32% dintre tineri; la nivel general, proporția este de 24%. Diferențe apar și când participanții sunt întrebați ce au identificat efectiv online. Dezinformare sau informații false au observat 40% dintre adolescenți, comparativ cu 64% dintre tineri și 51% din totalul respondenților. Deepfake-uri, adică falsuri realizate cu inteligență artificială, sau alte conținuturi false generate astfel au identificat 30% dintre adolescenți și 43% dintre studenți. Conținutul dăunător ori nepotrivit a fost recunoscut de 27% dintre adolescenți, față de 51% dintre tineri. ## Restricțiile europene ar viza accesul în funcție de vârstă La nivel european sunt discutate limite de acces la rețelele sociale până la 15 sau 16 ani. Comisia Europeană a emis un proiect legislativ denumit EU Kids Act. Reglementarea avută în vedere ar interzice accesul pe rețele copiilor sub 13 ani și ar introduce controlul parental pentru categoria de vârstă 13-15 ani. Cotiga estimează că asemenea restricții ar putea funcționa parțial, limitând pentru o vreme accesul la anumite tipuri de conținut. În opinia sa, reducerea nu ar putea fi completă, deoarece atât tinerii, cât și părinții pot găsi modalități de ocolire a regulilor.