# Doar unul din cinci pacienți ajunși târziu cu cancer pulmonar mai poate beneficia de operație curativă > Cancerul pulmonar poate evolua fără simptome. Dr. Lucian-David Achim explică de ce orice „pată” pe radiografie necesită investigații. Publicat: 30 septembrie 2026, 09:54 · Actualizat: 30 septembrie 2026, 12:54 · Autor: Teodora Stanciu · Categorie: [Sănătate](https://leila.ro/articole/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://leila.ro/doar-unul-din-cinci-pacienti-ajunsi-tarziu-cu-cancer-pulmonar-mai-poate/ · Publicație: Leila ![Cuvintele lung și cancer scrise cu litere din](https://leila.ro/wp-content/uploads/2026/09/cancerul-pulmonar-1024x682.jpg) **Cancerul pulmonar nu provoacă, de cele mai multe ori, simptome la început. Majoritatea pacienților ajung la medic când boala este deja avansată, iar dr. Lucian-David Achim spune că, în această situație, doar aproximativ unul din cinci mai poate beneficia de o intervenție chirurgicală cu scop curativ.** „Toate acestea contribuie la o prezentare la medic, de cele mai multe ori, într-un stadiu avansat de boală, situație în care abia dacă unul din cinci pacienți pot beneficia de o intervenție chirurgicală curativă”, explică dr. Lucian-David Achim. Lucian-David Achim este medic primar de chirurgie toracică în Secția Clinică Chirurgie I a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu și semnalează și cazurile în care modificările sunt identificate accidental: „Orice «pată» (a se citi, opacitate nodulară proiectată în câmpul pulmonar) descoperită la un examen radiologic pulmonar merită investigată suplimentar cu ajutorul medicului pneumolog și al chirurgului toracic”, a explicat medicul pentru [Turnul Sfatului](https://www.turnulsfatului.ro/2026/09/30/cancerul-pulmonar-nu-doare-la-inceput-chirurgul-lucian-david-achim-de-la-spitalul-judetean-sibiu-orice-pata-pe-radiografie-trebuie-investigata/). Descoperirea unei astfel de modificări la o radiografie necesită investigații suplimentare, chiar dacă persoana nu are simptome. Semnele menționate de chirurg sunt: - tusea; - durerea în piept; - tusea cu sânge; - scăderea în greutate fără motiv; - oboseala; - lipsa de energie. Durerea în piept și tusea cu sânge îi determină, de regulă, pe oameni să meargă mai repede la medic. Tusea poate fi ignorată mult timp, mai ales de fumători, care reprezintă majoritatea pacienților cu cancer pulmonar. Scăderea neintenționată în greutate, oboseala și lipsa de energie apar de obicei când boala este foarte avansată. Printre cele mai frecvente probleme tratate în chirurgia toracică se află tumorile apărute direct în plămân sau ajunse acolo de la un alt organ, acumularea de lichid ori aer în jurul plămânului, numită pleurezie sau pneumotorax, și traumatismele toracice, inclusiv fracturile de coaste sau de stern. Pleurezia și pneumotoraxul pot fi cauzate de infecții, tumori sau traumatisme. Fracturile de coaste sau de stern sunt uneori însoțite de sânge ori aer în jurul plămânului. ## La Sibiu sunt disponibile investigații și operații prin incizii mici La Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu se fac toracoscopii și mediastinoscopii, proceduri prin care medicii pot examina și opera în interiorul toracelui folosind incizii mici. Alături de medicii de radiologie intervențională, ei pot preleva fragmente din tumori printr-un ac ghidat cu ecograful sau cu ajutorul computerului tomograf. Examinarea căilor respiratorii cu ajutorul unei camere, procedură numită bronhoscopie, are loc de obicei la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu. Dacă prezența unui medic anestezist este necesară pe durata procedurii, pacienții pot fi investigați și la Spitalul Județean, fie în Terapie Intensivă, fie în blocul operator. În cadrul spitalului nu există un laborator destinat bronhoscopiei. La Sibiu se practică atât operația clasică, numită toracotomie, cât și operația minim invazivă, prin toracoscopie sau chirurgie toracică video-asistată. În intervenția clasică, mușchii dintre coaste sunt secționați, iar coastele sunt depărtate. Varianta minim invazivă afectează mai puțin peretele toracic și este asociată cu dureri mai mici după operație și o recuperare mai rapidă. În ambele tipuri de operație, chirurgul intră în torace printre coaste. Medicii aleg varianta minim invazivă în majoritatea cazurilor. Uneori, în timpul intervenției, este necesară trecerea la operația clasică, decizia fiind luată în funcție de interesul pacientului și de prognosticul pe termen lung. „Chirurgul trebuie să dea întotdeauna dovadă de responsabilitate și echilibru, interesul pacientului și prognosticul pe termen lung sunt ceea ce primează”, spune dr. Lucian-David Achim. În cazurile programate, pacientul este investigat mai întâi în ambulatoriu. Decizia de a opera se bazează pe tomografia toracică, bronhoscopie și testele de respirație, inclusiv spirometria și proba de efort. Pregătirea preoperatorie, realizată prin internare de zi, cuprinde: - analize de sânge; - teste pentru infecții; - EKG; - consult cardiologic; - consult al medicului anestezist. Pacienții cu traumatisme sau cu lichid în jurul plămânului care le împiedică respirația ajung, de obicei, la Unitatea de Primiri Urgențe. Sunt evaluați de medici din mai multe specialități, iar intervenția care nu poate fi amânată se face chiar acolo. Internarea continuă apoi la Chirurgie Toracică, la Terapie Intensivă sau în altă secție, în funcție de celelalte afecțiuni ale pacientului. În primele 24 de ore de după intervenție, pacientul rămâne la Terapie Intensivă, după care stă pe secție, în medie, încă patru-cinci zile. Odată externat, pacientul se întoarce pentru control și îndepărtarea firelor, iar terapia care urmează este decisă în funcție de analiza țesutului prelevat în cursul operației. **Citește și:** - [Recuperarea cardiacă prin exerciții poate reduce cu 35% riscul de internare la pacienții cu boală coronariană](https://leila.ro/recuperarea-cardiaca-prin-exercitii-poate-reduce-cu-35-riscul/)