# Oboseală sau depresie sezonieră? Când simptomele care durează cel puțin două săptămâni cer evaluare > Dr. Gabriela Lakatos explică de ce simptomele persistente de cel puțin două săptămâni și dificultățile cotidiene justifică evaluarea. Publicat: 20 octombrie 2026, 08:33 · Autor: Antonia Voicu · Categorie: [Sănătate](https://leila.ro/articole/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://leila.ro/oboseala-sau-depresie-sezoniera-cand-simptomele-care-dureaza-cel-putin/ · Publicație: Leila ![Un bărbat stă singur într-o cameră întunecată exprimând o stare de tristețe](https://leila.ro/wp-content/uploads/2026/10/depresie-sezoniera-1024x682.jpg) **Schimbările de dispoziție care durează cel puțin două săptămâni, sunt prezente în cea mai mare parte a timpului și afectează viața cotidiană justifică o evaluare de specialitate. Pentru deosebirea oboselii de depresia sezonieră contează atât revenirea după odihnă, cât și capacitatea de a păstra activitățile obișnuite.** Dr. Gabriela Lakatos explică diferența pornind de la recuperare: oboseala obișnuită se atenuează, în general, prin odihnă, iar persoana își poate relua programul. O energie ceva mai scăzută în lunile reci sau preferința pentru seri petrecute acasă pot fi reacții firești la schimbarea sezonului. ## Schimbarea față de starea obișnuită este reperul important Medicul recomandă atenție la modificările care se mențin și se îndepărtează semnificativ de felul în care persoana trăia înainte, potrivit [Tion](https://www.tion.ro/sanatate/dialoguri-sanatoase/dr-gabriela-lakatos-sanatatea-mintala-merita-aceeasi-atentie-pe-care-o-acordam-sanatatii-fizice-2370498/). Renunțarea la preocupările plăcute, evitarea prietenilor ori dificultatea de a ajunge la serviciu pot arăta că problema depășește nevoia de repaus. Contează și felul în care persoana își percepe starea. Dacă simte că s-a schimbat și nu reușește să revină singură la ritmul anterior, o discuție cu un specialist este justificată, arată dr. Gabriela Lakatos. Semnele asupra cărora medicul atrage atenția sunt: - O tristețe care se menține, iritabilitate ori sentimentul unui gol interior. - Diminuarea interesului pentru activități și dispariția plăcerii asociate lor. - Oboseală și energie redusă. - Nevoia de a dormi mai mult, adormirea dificilă sau dificultatea de a rămâne adormit. - Schimbări semnificative ale poftei de mâncare ori ale greutății. - Probleme de concentrare. - Îndepărtarea de familie și prieteni, împreună cu abandonarea activităților. - Dificultăți în îndeplinirea sarcinilor profesionale sau a responsabilităților de acasă. - Trăiri persistente de vinovăție, inutilitate ori deznădejde. În depresia sezonieră pot exista și probleme de memorie. Unele persoane dorm și mănâncă mai mult, în timp ce energia scade, un profil care poate diferi de imaginea asociată în mod obișnuit depresiei. Aceste manifestări, luate separat, nu stabilesc diagnosticul, precizează medicul. Evaluarea urmărește împreună dispoziția, preocupările, energia, concentrarea și felul în care persoana funcționează în relații și la muncă, observate pe o durată mai lungă. ## Anumite gânduri impun ajutor fără amânare Dr. Gabriela Lakatos recomandă evaluarea psihologică sau psihiatrică atunci când starea persistă, se înrăutățește ori perturbă semnificativ activitățile cotidiene. Minimalizarea suferinței, prin atribuirea ei exclusiv vremii sau oboselii, poate prelungi problema; în unele situații, așteptarea permite agravarea simptomelor. Sentimentele de inutilitate, pierderea speranței și gândurile legate de moarte necesită o evaluare cât mai rapidă. În cazul gândurilor de autovătămare sau suicid, recomandarea medicului este solicitarea imediată a ajutorului specializat, fără a aștepta dispariția lor spontană. Psihologul poate realiza evaluarea psihologică și poate ajuta prin psihoterapie. Psihiatrul examinează medical ansamblul simptomelor și stabilește dacă sunt necesare medicamente sau alte intervenții. Cele două forme de sprijin se pot completa, explică dr. Gabriela Lakatos. ## Lumina redusă influențează somnul, dar vulnerabilitatea diferă La începutul sezonului rece, organismul se adaptează zilelor mai scurte. Lumina contribuie la reglarea ritmului circadian, adică a ceasului biologic implicat în alternanța dintre somn și activitate, explică medicul. Informația despre lumină ajunge prin ochi la structurile din creier care coordonează acest ritm. El influențează eliberarea melatoninei și momentele în care corpul este pregătit pentru odihnă sau pentru activitate. La unele persoane, expunerea redusă poate modifica acest mecanism, cu efecte asupra somnului, energiei și dispoziției. Mai puțină lumină nu înseamnă însă că fiecare persoană va dezvolta depresie, subliniază dr. Gabriela Lakatos. Sezonul poate aduce concomitent mai puțină mișcare, șederi mai lungi în interior și contacte sociale mai rare, care pot contribui la oboseală și la schimbările emoționale. Un istoric de episoade depresive poate crește vulnerabilitatea, inclusiv atunci când episoadele reapar în aceeași parte a anului. În evaluare contează și stresul, somnul, obiceiurile cotidiene și celelalte probleme de sănătate. Medicul descrie o combinație între predispoziția biologică, experiențele personale și mediu. Trecerea la alt anotimp poate contribui la apariția simptomelor unei persoane vulnerabile, fără să reprezinte singura lor cauză. ## Rutina poate ajuta în formele ușoare Pentru prevenție, păstrarea stării de bine și manifestări de intensitate mică, dr. Gabriela Lakatos recomandă câteva măsuri practice: - Păstrarea unui orar stabil pentru somn și odihnă. - Practicarea regulată a mișcării. - Ieșiri din locuință, cu expunere la lumina zilei. - Menținerea contactelor sociale, astfel încât programul să nu se limiteze treptat la casă și muncă. Reducerea relațiilor cu ceilalți poate accentua tristețea, anxietatea și singurătatea, arată medicul. Se poate forma un cerc în care lipsa energiei favorizează evitarea ieșirilor, iar izolarea înrăutățește dispoziția. Uneori, o plimbare ori o întâlnire de scurtă durată cu cineva apropiat poate întrerupe acest cerc. Când simptomele au o intensitate mai mare, schimbările de rutină pot să nu fie suficiente. După evaluarea medicală, în funcție de severitate, opțiunile pot include psihoterapie, fototerapie, adică terapie cu lumină, sau medicație. ## Sărbătorile pot accentua singurătatea Așteptarea ca sărbătorile să însemne fericire, familie și experiențe împărtășite poate deveni dureroasă pentru cineva singur, îndoliat sau aflat într-o perioadă dificilă. Dr. Gabriela Lakatos explică această suferință prin distanța dintre așteptările sociale și realitatea trăită. Imaginile din jur și cele de pe rețelele sociale pot amplifica sentimentul de izolare, deși surprind numai o parte din viețile celorlalți. Medicul subliniază că singurătatea nu reprezintă un eșec personal. Pentru cei cărora această perioadă le este grea, recomandarea sa este crearea unor obiceiuri proprii și căutarea activă a companiei oamenilor alături de care se simt bine. ## Persistența până în primăvară necesită evaluare Dacă tristețea, retragerea sau energia redusă se prelungesc luni întregi, inclusiv după încheierea sezonului rece, dr. Gabriela Lakatos avertizează împotriva atribuirii lor automate anotimpului. Evaluarea poate identifica o tulburare depresivă, o altă afecțiune psihică sau o cauză medicală. Lăsată fără tratament, problema poate afecta, în timp, munca, relațiile, somnul și activitatea, până când și îngrijirea propriei persoane devine dificilă. Izolarea tot mai pronunțată poate, la rândul ei, să mențină simptomele. Identificarea problemei și evaluarea ei din timp deschid mai multe posibilită de intervenție și de prevenire a agravării, explică medicul. Dr. Gabriela Lakatos subliniază că sănătatea mintală merită aceeași atenție acordată sănătății fizice. **Citește și:** - [O posibilă explicație pentru simptomele post-COVID: un studiu leagă oboseala cronică de reactivarea unor virusuri latente](https://leila.ro/o-posibila-explicatie-pentru-simptomele-post-covid-un-studiu-leaga-oboseala-cronica-de-reactivarea-unor-virusuri-latente/)