Medicul Virgiliu Stroescu atrage atenția asupra unei diferențe importante între fructul întreg și sucul obținut prin stoarcere. Fibrele păstrate în pulpă încetinesc absorbția zaharurilor, în timp ce sucul poate determina o creștere mai rapidă a glicemiei, potrivit Cancan.ro.
Comparația este utilă mai ales la micul dejun, când multe persoane aleg fructele pentru că sunt ușor de consumat, au un conținut ridicat de apă și oferă vitamine și minerale. Forma în care sunt consumate influențează însă felul în care organismul procesează zaharurile din ele.
Virgiliu Stroescu spune că fructele mâncate pe stomacul gol sunt procesate mai repede. Medicul leagă acest proces de compoziția lor, în care apa și fibrele au un rol important.
Stoarcerea elimină o mare parte din fibre
Medicul folosește exemplul a trei portocale pentru a arăta diferența. Dacă portocalele sunt mâncate ca atare, fibrele din pulpă ajung în organism împreună cu apa și zaharurile naturale. Ele încetinesc procesul prin care zaharurile sunt absorbite, iar glicemia crește mai gradual.
El explică astfel și rolul fibrelor în alimentația care conține multe dulciuri: „Când vezi că ai mâncat multe dulciuri, aruncă fibre și atunci ele încetinesc metabolismul. Și vă dau un exemplu foarte simplu. Am trei portocale și un pahar.”
Dacă aceleași portocale sunt stoarse, o mare parte din fibre rămâne în pulpa care nu mai este consumată. În pahar ajung în principal lichidul și zaharurile naturale, care pot fi absorbite mai repede. Potrivit explicației medicului, urmarea poate fi o creștere mai bruscă a glicemiei și apariția unor stări neplăcute.
Virgiliu Stroescu subliniază și rolul fibrelor atunci când alimentația conține cantități mari de dulciuri. Acestea pot încetini digestia și absorbția glucidelor, contribuind la o creștere mai graduală a glicemiei.
Pentru persoanele care aleg între un fruct și sucul lui la prima masă a zilei, criteriul practic descris de medic este păstrarea fibrelor. Explicația compară două forme de consum ale aceluiași aliment și efectul lor asupra vitezei de absorbție a zaharurilor, fără a stabili o recomandare medicală individuală.
