Persoanele care au avut parte frecvent de lumină naturală, inclusiv când cerul era acoperit de nori, au avut un risc de demență cu 16% mai mic într-un studiu observațional pe aproximativ 90.000 de oameni din Regatul Unit. Rezultatul, anunțat în iunie de cercetători chinezi, arată o asociere, fără să demonstreze că expunerea la soare previne boala.
Participanții au purtat la încheietura mâinii accelerometre timp de o săptămână. Pentru a identifica persoanele diagnosticate ulterior cu demență, echipa a consultat fișele medicale, evidențele spitalelor și registrele de decese.
Într-un interval de urmărire cu durata mediană de 8,1 ani, 741 de participanți au dezvoltat demență, potrivit Wiley, editorul revistei General Psychiatry, citat de The Independent.
Despre legătura dintre timpul petrecut în lumină și diagnosticele ulterioare, Wiley a precizat într-un comunicat despre cercetare, în traducere: „Mai puțin de 0,7 ore pe zi de lumină puternică în timpul zilei a fost un predictor al demenței mai puternic decât șase factori de risc consacrați.”
Printre factorii comparați se aflau obezitatea, consumul de alcool și traumatismele cerebrale. Un predictor este un indiciu asociat cu probabilitatea unui diagnostic ulterior, nu dovada unei cauze.
Lumina zilei ar putea avea un rol prin reglarea somnului
Una dintre explicațiile propuse de cercetători privește alternanța dintre somn și starea de veghe. Lumina naturală ajută creierul să își sincronizeze ceasul cu ritmul soarelui și susține producerea melatoninei, hormonul somnului, când vine timpul pentru culcare.
Cercetări anterioare au legat somnul perturbat și un program de somn diferit de cel al altor persoane de un risc crescut de demență. Aceste dereglări au fost asociate cu deteriorarea vaselor de sânge, care poate crește probabilitatea apariției bolii.
Autorii au observat și o legătură între expunerea la soare și o reducere mai mică a volumului creierului. Micșorarea creierului, numită atrofie cerebrală, este un alt semn asociat demenței.
Despre interpretarea acestor rezultate, autorii au scris în studiul publicat în General Psychiatry, în traducere: „Totuși, aceste asocieri exploratorii necesită verificare în studii viitoare. În plus, expunerea la lumină în timpul zilei ar putea influența favorabil mecanismele de apariție a demenței. S-a constatat că terapia cu lumină atenuează neuroinflamația, neregularitățile transmiterii sinaptice și disfuncția mitocondrială.”
Termenii folosiți descriu inflamația din sistemul nervos, perturbarea comunicării dintre celulele nervoase și funcționarea deficitară a structurilor care produc energie în celule.
În Statele Unite ale Americii, demența este cea mai frecventă afecțiune neurodegenerativă. Alzheimer’s Association estimează că 7,4 milioane de persoane trăiesc acolo cu boala Alzheimer, forma de demență întâlnită cel mai des. Cei mai mulți pacienți cu Alzheimer au peste 65 de ani.
Nu există un tratament care să vindece demența sau boala Alzheimer, însă există tratamente care pot ameliora starea pacienților. Pentru persoanele sănătoase, măsurile de reducere a riscului includ cel puțin 20 de minute de mișcare zilnic și o alimentație bazată pe alimente integrale, precum dieta mediteraneeană, bogată în fructe, pește și legume.
Potrivit Alzheimer’s Association, mișcarea și alimentația de acest tip pot susține creierul prin îmbunătățirea sănătății inimii și, astfel, a aportului de sânge și oxigen.



