Milioane de români iau zilnic vitamine, magneziu sau colagen, crezând că își fac un bine. Realitatea este însă mult mai dură: aproximativ 23.000 de persoane ajung anual la urgențe din cauza efectelor adverse ale acestor suplimente, iar alte 2.000 necesită spitalizare. Iar medicii și nutriționiștii observă o creștere alarmantă a cazurilor de afectare a ficatului, rinichilor și sistemului digestiv.
Mitul produselor naturale sigure
Câte cutii de vitamine și extracte ați cumpărat ultima dată din farmacie doar pentru că ați văzut o reclamă pe internet? În România, la fel ca în restul Europei, rafturile cu produse naturiste se golesc rapid pe baza sfaturilor oferite de influenceri pe TikTok sau Instagram. Numai că presupunerea că un produs „natural” este automat și „sigur” se dovedește complet falsă.
Multe persoane ajung să ia aceste pastile pentru a combate oboseala, durerile articulare sau pentru a slăbi, fără a avea un deficit confirmat în organism. Prof. Ziv Ben Ari, director al Centrului de Excelență în Medicina Ficatului din cadrul Assuta, trage un semnal de alarmă. „Studiile din ultimii ani arată că aproximativ 20% dintre cazurile de afectare hepatică atribuite medicamentelor sunt, de fapt, legate de suplimente alimentare și plante medicinale”, a precizat aceasta.
Cifrele care arată pericolul real
Un sondaj realizat de organizația britanică Which? arată că 76% dintre respondenți iau în mod regulat cel puțin un supliment alimentar. Mai mult, aproape o cincime dintre aceștia iau patru sau chiar mai multe zilnic.
Cifrele vorbesc de la sine.
Un studiu publicat în New England Journal of Medicine, după cum notează News24, arată că în SUA apar anual aproximativ 23.000 de prezentări la urgență și 2.000 de spitalizări din cauza efectelor adverse ale suplimentelor. Produsele pentru slăbit, energizantele și suplimentele pentru performanță sportivă sunt cel mai des implicate, în special în rândul tinerilor.
Plantele și vitaminele de pe lista neagră
Studiile arată că inclusiv extractele din plante pot provoca leziuni hepatice severe. Pe lista neagră se află ceaiul verde consumat în doze mari, curcuminul, ashwagandha sau ginsengul. Si rinichii pot fi afectați direct de consumul excesiv de vitamina D sau de suplimente proteice luate fără un control medical adecvat.
Să fim serioși, puțini pacienți citesc prospectul până la capăt când vine vorba de o simplă vitamină. Dar problema e mai adâncă. Producătorii nu sunt obligați să treacă suplimentele prin studii clinice înainte de a le pune pe piață (așa cum se întâmplă obligatoriu la medicamentele clasice), responsabilitatea legală revenind exclusiv acestora. Astfel, unele produse pot conține substanțe nedeclarate pe etichetă, inclusiv medicamente în doze mici sau diverși contaminanți.
Când sunt analizele de sânge esențiale
Există, e drept, situații medicale clare în care suplimentele sunt necesare. Lista include deficiențe confirmate prin analize, perioada sarcinii, dietele restrictive sau anumite boli de absorbție. O dieteticiană clinică a explicat clar cum stau lucrurile: „Un supliment alimentar poate fi eficient și sigur doar dacă este administrat persoanei potrivite, în doza corectă și pentru un scop justificat”.
Medicii recomandă verificarea nevoii reale prin analize de sânge înainte de a începe orice cură. Combinațiile frecvente de suplimente pot duce rapid la un supradozaj de vitamine sau minerale și la interacțiuni periculoase cu tratamentele prescrise pentru alte afecțiuni.
Experții subliniază o regulă de bază. „Înainte de a începe un supliment, trebuie evaluat dacă există o nevoie reală, dacă există riscuri de interacțiune și dacă doza este adecvată”.
În lipsa unor reglementări legislative mai stricte la nivel internațional, piața globală a suplimentelor alimentare este estimată să depășească valoarea de 300 de miliarde de dolari până la finalul anului 2028.
