Un studiu amplu realizat la Universitatea din Bergen din Norvegia, pe un esantion de peste 37.000 de copii, aduce date noi despre primele etape de dezvoltare. Cercetatorii au gasit o asociere intre alaptarea exclusiva în primele sase luni de viata și un risc mai scăzut de simptome ADHD la copiii mici. Datele au fost colectate pentru copiii nascuti în Norvegia intre anii 1999 și 2009, urmarindu-se modul de hranire și evaluarile facute la varstele de trei, cinci și opt ani.
Cum integram aceasta informatie în dinamica familiei fara sa adaugam presiune pe umerii mamelor? Miza reala aici nu este sa bifam o reteta perfecta de creștere a copilului. Daca poti și iti doresti sa alaptezi, acest studiu iti ofera un motiv pe langa asta sa privesti alaptarea ca pe un sprijin pentru neurodezvoltarea celui mic, dincolo de simpla alegere alimentara. Iar daca lucrurile nu merg conform planului, mesajul trebuie citit ca o incurajare de a cere ajutor, nu ca o sursa de vinovatie.
Cifrele care schimba perspectiva
Istoric vorbind, discuțiile despre beneficiile laptelui matern s-au concentrat mult pe imunitate și nutritie. Dar cercetarea norvegiana a mers intr-o directie clara legata de comportament. Orice alaptare a fost asociata cu simptome ADHD reduse. Mai mult, legatura a devenit mai puternica pe măsură ce alaptarea a fost mai lungă și mai intensa, efectul cel mai pronuntat fiind observat la alaptarea exclusiva până la sase luni.
Berit Skretting Solberg, psihiatru și cercetator la Departamentul de Biomedicina din cadrul Universitatii din Bergen și consultant senior la Spitalul Betanien, a explicat foarte clar concluziile echipei sale.
„Am descoperit că, cu cât un copil a fost alăptat exclusiv mai mult timp (până la șase luni), cu atât nivelul simptomelor ADHD la vârstele de trei, cinci și opt ani a fost mai scăzut.”
Dar cum vine asta în practica? Asta nu înseamnă ca alaptarea previne sigur ADHD. Inseamna doar ca acei copii alaptati exclusiv până la sase luni au avut o asociere mai favorabila comparativ cu cei alaptati mai putin sau neexclusiv.
Fetele și misterul din spatele datelor
Un detaliu care a atras atentia a fost diferenta dintre sexe. Desi s-au observat asocieri semnificative la toti copiii, fetele au avut cele mai puternice asocieri la toate cele trei varste urmarite (trei, cinci și opt ani).
Numai ca aici intervine o limita a cercetarii. Studiul nu explica de ce aceasta legatura a fost mai puternica în cazul fetelor. autorii spun ca sunt necesare cercetari suplimentare pentru a înțelege mecanismele din spatele acestei legaturi. vorbim despre un studiu observational care arata o asociere, nu o cauza directa.
„Este bine stabilit că simptomele și tulburările psihiatrice pot fi influențate atât de factori genetici, cât și de mediu.”
Berit Skretting Solberg a completat imediat aceasta idee, punand lucrurile în contextul potrivit.
„Deși ereditatea este probabil cel mai puternic factor de risc pentru ADHD, tulburările de neurodezvoltare sunt modelate de multiplei factori.”
Cifrele vorbesc de la sine.
Realitatea mamelor dincolo de recomandari
Stim deja ca Organizatia Mondiala a Sanatatii și UNICEF recomanda alaptarea în prima ora de la nastere și alaptarea exclusiva timp de sase luni, fara alte alimente sau lichide (nici macar apa). Și totusi, viata reala arata diferit față de manuale. Studiul a scos la iveala un fapt concret: participantele au alaptat exclusiv, în medie, mai putin de patru luni.
Aceasta diferenta intre recomandarea de sase luni și media de sub patru luni ne arata cat de provocator este, pe bune, sa mentii alaptarea exclusiva pe termen lung. Dezvoltarea armonioasa a unui copil nu atarna de un singur gest și de o singura luna de alaptare.
Ce urmeaza sa aflam de acum inainte rămâne în sarcina oamenilor de stiinta, care trebuie sa descifreze mecanismele biologice exacte din spatele asocierii observate intre laptele matern și neurodezvoltare. Până când vor aparea noi date clinice, rămâne deschisa intrebarea despre cum putem oferi mamelor un sprijin real, emotional și practic, în primele luni de viata ale bebelusului.
