Nu există un număr fix de minute după care ochii încep să aibă probleme din cauza ecranelor. Mai important decât căutarea unei limite „sigure” este modul în care folosim dispozitivele. Dr. Irina Bartoș, medic oftalmolog în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, atrage atenția că expunerea prelungită la ecrane poate duce la oboseală oculară, uscăciune, vedere încețoșată și dureri de cap.
Dacă aceste simptome apar spre finalul zilei, primul lucru care merită verificat este rutina de lucru. Medicul explică limpede: „Important este modul în care folosim ecranele: să facem pauze regulate; să păstrăm o distanță corectă față de monitor (aproximativ 50-70 cm); să avem iluminare adecvată; să clipim mai des, deoarece în fața ecranelor frecvența clipitului scade. La copii și adolescenți, timpul petrecut pe dispozitive trebuie limitat și echilibrat cu activități în aer liber.”
Cu alte cuvinte, contează să nu ții laptopul foarte aproape de față, să ai lumină potrivită în cameră și să iei pauze regulate. Aceste gesturi simple pot face diferența atunci când ochii încep să usture sau apare disconfortul după multe ore petrecute la telefon ori la monitor. În plus, protejarea vederii nu înseamnă doar atenție la ecrane. Potrivit Lyla, sunt importante și controalele oftalmologice periodice, purtarea ochelarilor de soare cu protecție UV, spălatul corect pe mâini și evitarea atingerii ochilor cu mâini murdare.
Pentru copii și adolescenți, recomandările sunt mai ferme. Timpul petrecut pe dispozitive trebuie limitat și echilibrat cu activități în aer liber, deoarece miza este sănătatea ochilor pe termen lung. În cazul copiilor foarte mici, cercetători din Marea Britanie cer reconsiderarea ghidurilor de utilizare a ecranelor pentru copiii sub doi ani, iar o analiză sistematică amplă a arătat că bebelușii sub doi ani nu ar trebui să aibă deloc timp intenționat de utilizare a ecranelor, din cauza impactului negativ asupra dezvoltării.
Există și exemple concrete de reguli în familie. Vanessa Gordon a impus pentru copiii ei, Sarah (12 ani) și Ben (8 ani), o limită de 20 de minute pe zi pentru Snapchat. Într-un context în care copiii au acces la școală online, desene animate și telefoane la îndemână, delimitarea clară a momentelor petrecute în fața ecranelor poate fi o soluție realistă.
Și alimentația are un rol important în protejarea vederii. Pot fi incluse mai des în meniu vitamina A din morcovi, cartofi dulci și ficat, luteină și zeaxantină din spanac și broccoli, Omega-3 din pește gras, nuci și semințe, dar și vitaminele C și E din citrice, ardei și migdale. Totuși, suplimentele nu înlocuiesc alimentația sănătoasă și nici controalele oftalmologice regulate.
Medicul subliniază: „În anumite situații, vitaminele și suplimentele pot fi utile, însă acestea nu trebuie administrate fără recomandare medicală. Unele produse conțin: luteină; zeaxantină; Omega-3; vitamine antioxidante; zinc. Acestea pot avea beneficii, însă nu înlocuiesc alimentația sănătoasă și controalele oftalmologice regulate. Recomandarea suplimentelor trebuie individualizată, în funcție de vârstă, stil de viață și afecțiunile asociate.”
O rutină simplă poate ajuta mult: monitorul așezat la 50-70 cm, pauze regulate, lumină bună în timpul lucrului, clipit mai des, timp petrecut afară cu copiii, ochelari de soare cu protecție UV la îndemână și evitarea atingerii ochilor cu mâinile murdare. Semnele că actuala rutină nu funcționează sunt clare: oboseală oculară, uscăciune, vedere încețoșată sau dureri de cap după perioade lungi la ecrane. În acest caz, controlul oftalmologic periodic rămâne esențial.
