Mulți evită cartofii, pastele sau orezul de teamă că aduc rapid kilograme în plus. Mihaela Bilic, medic nutriționist, explică însă că modul de preparare poate schimba felul în care aceste alimente acționează în organism. Nu este vorba despre o dietă strictă, ci despre un detaliu simplu: după ce sunt fierte, aceste alimente pot fi lăsate să se răcească.
Explicația ține de amidonul rezistent. Acesta se găsește în banane verzi și apare în cartofi, orez sau paste după fierbere și răcire. Comparativ cu varianta consumată caldă, alimentele reci îngrașă mai puțin, deoarece prin răcire amidonul se recristalizează și devine rezistent la digestie, având și efect prebiotic.
Asta înseamnă că feluri de mâncare obișnuite, precum salata orientală, orezul de la sushi sau salata de paste, pot avea un dublu avantaj. Pe de o parte, sunt preparate familiare, iar pe de altă parte contribuie la hrănirea bacteriilor benefice din intestin. Mihaela Bilic a explicat pe Facebook: „Ce au în comun salata orientală, orezul de la sushi și salata de paste? Amidon rezistent, adică o formă de carbohidrat cu care se hrănesc bacteriile benefice din intestin. Amidon rezistent găsim în bananele verzi și în cartofi, paste făinoase sau orez, care după ce au fost fierte sunt lăsate să se răcească”.
Potrivit Revistaioana, avantajul nu ține doar de digestie, ci și de aportul caloric. Mihaela Bilic spune clar: „Prin răcire, amidonul se recristalizează și se transformă într-o substanță rezistentă la digestie. Deci, salata orientală și orezul de la sushi îngrașă mai puțin și au efect prebiotic”. Ideea centrală este că nu toți carbohidrații se comportă la fel, iar felul în care sunt gătiți poate face diferența.
Ce înseamnă efectul prebiotic
Mihaela Bilic a explicat și ce sunt prebioticele, dar și ce alte alimente pot susține microbiota. „Ce înseamnă prebiotice? Sunt glucide cu lanț scurt cunoscute sub numele de fibre alimentare, o categorie de carbohidrați pe care nu îi putem digera, dar care hrănesc bacteriile benefice din intestin. Microbiota se hrănește cu liliacee și asteracee. Prazul și sparanghelul sunt liliacee, iar andivele și anghinarea sunt asteracee. Și alcoolii de zahăr de tipul xylitol, din guma de mestecat, au efect prebiotic”.
În același context, medicul nutriționist atrage atenția că unele alimente sunt eliminate din dietă tocmai din teamă, deși lucrurile nu sunt atât de simple. „Alimente pe care nu le putem digera, dar ajung în colon unde sunt fermentate și descompuse de flora microbiană. Bacteriile benefice din intestin ‘se hrănesc’ cu fibre și carbohidrați, adică fix ce evităm noi în dietă de frică să nu ne îngrășăm! Nu toate fibrele au efect prebiotic și nu toți carbohidrații îngrașă! Aflați ce să mâncați ca să fie bine și pentru siluetă și pentru microbiotă!”.
Informațiile publicate nu precizează cantități recomandate, timpul exact de răcire sau eventuale efecte secundare. Este explicat însă mecanismul: prin răcire, amidonul devine rezistent la digestie, are efect prebiotic, iar cartofii, orezul și pastele îngrașă mai puțin decât atunci când sunt consumate calde.
