Tot mai multe familii din Australia aleg să aibă mai puțini copii, iar motivele nu țin doar de bani. Un nou studiu al Universității Flinders, realizat pe peste 1.000 de părinți, arată că în spatele acestei decizii stau și epuizarea, traumele și dificultățile concrete ale creșterii copiilor. În același timp, rata fertilității în Australia a ajuns la aproximativ 1,5 nașteri pe femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea populației.
Cercetarea leagă această scădere de realități foarte clare din viața de zi cu zi a părinților: cât mai pot duce fizic, emoțional și mental încă o perioadă dificilă, mai ales în primii ani ai copilului. Pentru multe femei, întrebarea legată de un nou copil nu se reduce la „ne permitem?”, ci și la „mai putem?”. Dacă după o naștere au existat complicații grave, depresie postnatală, anxietate, lipsă de somn sau foarte puțin sprijin, alegerea de a nu mai extinde familia poate fi o formă de protecție.
Profesorul Damien Riggs, de la Colegiul de Științe Umane și Cultură al Universității Flinders, a rezumat clar concluziile cercetării: „Oamenii presupun adesea că, dacă oferi stimulente financiare, familiile vor avea mai mulți copii, dar ceea ce ne spun părinții este că deciziile lor sunt modelate de ceea ce au trăit deja, nu doar de ceea ce își pot permite.”
Potrivit Lyla, studiul publicat în revista Women s Reproductive Health arată că experiențe precum nașteri traumatizante, complicații grave, efecte pe termen lung asupra sănătății și episoade de depresie postnatală sau anxietate influențează puternic alegerea de a nu avea mai mulți copii. Unul dintre părinții incluși în cercetare a rezumat această stare într-o întrebare simplă și apăsătoare: „Pot fi un zombie pentru încă doi ani?”
Studiul mai arată că lipsa ajutorului practic cântărește mult, mai ales în marile orașe, unde mulți părinți își cresc copiii fără sprijin suficient din partea familiei sau fără acces la servicii de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile. În astfel de condiții, lucrurile concrete fac diferența: cine preia copilul când părintele lucrează, cine poate sta două ore cu el pentru ca mama sau tatăl să se odihnească, cine ajută când recuperarea fizică și emoțională nu este completă.
Nu toate familiile iau aceeași decizie din aceleași motive. Unii părinți aleg să nu mai aibă alți copii pentru a se concentra pe carieră, pe relație sau pe propria bunăstare. Alții spun că se simt împliniți cu numărul de copii pe care îl au deja. Profesorul Damien Riggs a explicat și această latură: „Ceea ce arată această cercetare este că acestea sunt decizii luate de-a lungul anilor, nu în momente, și sunt modelate de experiențele reale de parenting, nu doar de setările politicilor.”
Concluzia studiului este că stimulentele financiare, luate separat, nu par să aibă un efect durabil, în condițiile în care rata fertilității din Australia a continuat să scadă până la aproximativ 1,5 nașteri pe femeie. În schimb, părinții indică drept factori esențiali sănătatea mintală, recuperarea după naștere, ajutorul practic și sentimentul că nu trebuie să ducă totul singuri. După cum a spus profesorul Damien Riggs: „La sfârșitul zilei, dacă vrem să înțelegem de ce oamenii au mai puțini copii, trebuie să-i ascultăm.”
