În Guineea-Bissau, cercetătorii danezi intenționează să înscrie 14.000 de nou-născuți într-un studiu. Jumătate vor primi vaccinul împotriva hepatitei B la naștere; pentru ceilalți, doza va fi amânată șase săptămâni. Proiectul a primit aprobarea de a continua, deși specialiștii au atras atenția asupra riscului de infectare în acest interval.

Comisia de etică de la University of Southern Denmark a votat pentru continuarea cercetării în săptămâna 5-11 octombrie 2026, potrivit The Guardian. Autoritățile din Guineea-Bissau și-au dat, de asemenea, acordul. Ministrul sănătății, Quinhin Nantote, anunțase inițial suspendarea proiectului, după criticile internaționale apărute la începutul anului.

Protocolul a fost modificat față de versiunea publicată în ianuarie. The Guardian precizează că protocolul revizuit nu a fost făcut public. Cercetătorii vor testa mamele pentru hepatita B înainte de naștere. Copiii femeilor cu rezultat pozitiv vor primi vaccinul și vor fi excluși din studiu; cei ai mamelor cu rezultat negativ vor putea fi înscriși.

Testarea nu înlătură însă posibilitatea unei infecții după naștere. The Guardian relatează că, în cercetări anterioare, jumătate dintre copiii care au contractat hepatita B s-au infectat prin expuneri în comunitate, după ce s-au născut.

Paul Offit, medic specialist în boli infecțioase la Children’s Hospital of Philadelphia, atrage atenția asupra transmiterii virusului prin obiecte folosite în comun. Acesta poate rămâne pe suprafețe până la șapte zile și se poate transmite prin prosoape de spălat, periuțe de dinți sau unghiere, relatează publicația.

Există și limita testului: rata rezultatelor fals negative este de 5%, potrivit The Guardian. Un astfel de rezultat indică în mod greșit absența virusului și poate crea impresia că mama nu este infectată.

În Guineea-Bissau, aproximativ 18% dintre adulți sunt purtători ai virusului, una dintre cele mai ridicate proporții din lume. Pe lângă transmiterea de la mamă la copil în timpul nașterii, infectarea poate avea loc prin contact cu celălalt părinte, rude, frați sau persoane care îngrijesc copilul, explică The Guardian.

Tot publicația arată că infectarea în primul an de viață este asociată cu o probabilitate semnificativ mai mare de consecințe grave, inclusiv infecție cronică și cancer hepatic.

Criticii contestă amânarea unei protecții cu beneficii deja demonstrate

Stig Børsen Hansen, membru fondator al comisiei de etică de la University of Southern Denmark și unul dintre cei doi evaluatori care au prezentat studiul comisiei, a demisionat vineri, 9 octombrie 2026. A invocat probleme etice majore. Alți trei membri au părăsit comisia în semn de protest.

Despre repartizarea aleatorie a copiilor între cele două grupuri, Hansen a declarat, potrivit The Guardian: „Acum înscrieți nou-născuți într-o loterie pentru a testa o ipoteză.”

În opinia sa, copiii repartizați în grupul fără doza de la naștere sunt expuși, chiar în primele zile de viață, unei infecții care poate produce leziuni ireversibile, pentru tot restul vieții. Hansen consideră că o infectare survenită în aceste condiții ar fi consecința modului în care a fost concepută cercetarea.

Studiul va urmări relația dintre vaccinare și mortalitate, precum și afecțiuni ale pielii și tulburări de neurodezvoltare. Henrik Støvring, profesor de statistică și farmacometrică la Aarhus University, contestă justificarea acestei comparații: „Principala problemă a acestui studiu este că există boli grave, foarte bine cunoscute, de care îi puteți proteja cu acest vaccin”, a declarat el pentru The Guardian.

Støvring amintește că beneficiile vaccinului sunt susținute de decenii de cercetări. De aceea, consideră inechitabilă repartizarea copiilor în grupuri care nu primesc aceeași protecție.

Declarația de la Helsinki prevede aprobarea cercetărilor medicale internaționale de către comisii de etică atât în țara gazdă, cât și în țara care susține studiul, explică The Guardian. Comisia universității daneze nu evaluase anterior studii medicale și și-a modificat regulile pentru a putea vota acest proiect. Membrii cu expertiză relevantă s-au opus aprobării, dar majoritatea a votat pentru continuare.

Støvring consideră neobișnuită trimiterea studiului către o asemenea comisie. Comisia națională de etică din Danemarca supraveghează cercetarea medicală, însă acest proiect nu intra în competența ei deoarece urma să se desfășoare în altă țară.

Profesorul spune că studiul ar putea fi realizat în Danemarca, unde mai multe condiții ar face locul mai potrivit. Acolo, toate gravidele sunt testate pentru hepatita B, iar vaccinul nu este administrat de obicei nou-născuților decât dacă mama are un rezultat pozitiv.

În Guineea-Bissau, Bandim Health Project, condus de cercetătorii danezi Peter Aaby și Christine Stabell Benn, funcționează de decenii și este strâns legat de sistemul local de sănătate. Potrivit The Guardian, actualul director de sănătate publică avea încă în decembrie și o funcție în cadrul Bandim.

Robert F Kennedy Jr, secretarul Departamentului american al Sănătății și Serviciilor Umane și opozant de lungă durată al vaccinurilor, i-a lăudat pe cercetătorii danezi la o conferință antivaccin din septembrie. El a prezentat cercetarea asupra vaccinării nou-născuților împotriva hepatitei B, susținută de Statele Unite, drept exemplu al agendei administrației Trump privind vaccinurile.

Această agendă a inclus restrângerea recomandărilor de vaccinare și punerea sub semnul întrebării a siguranței și eficacității vaccinurilor. Kennedy a susținut că un studiu anterior al cercetătorilor danezi indica vătămări grave după vaccinare. The Guardian precizează că o cercetare ulterioară a aceleiași echipe nu a constatat asemenea efecte.

Offit consideră că obiectivul lui Kennedy este renunțarea la doza administrată la naștere în Statele Unite. Medicul spune că problemele etice majore ar împiedica realizarea acestui studiu acolo. Referindu-se la alegerea Guineei-Bissau, el a declarat pentru The Guardian: „Profită de o țară în curs de dezvoltare… Oare pentru că viața copiilor din Africa este considerată mai puțin importantă decât a copiilor de aici?”

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC) ar fi alocat proiectului 1,6 milioane de dolari din bugetul pentru 2026. Potrivit The Guardian, suma ar urma să fie egalată prin finanțări private de la Pershing Square Foundation, cofondată de miliardarul activist Bill Ackman, și Bluebell Foundation.

CDC, cercetătorii danezi, Pershing Square Foundation și ministrul Quinhin Nantote nu au răspuns întrebărilor The Guardian despre studiu.

Africa CDC s-a opus proiectului. La o informare de joi, 8 octombrie, un oficial al instituției a declarat că discuțiile dintre Statele Unite și Guineea-Bissau continuă și că vor fi oferite în curând mai multe detalii.

Offit îi acuză pe Kennedy și pe cercetătorii danezi că folosesc amânarea vaccinării de rutină pentru a expune inutil copiii la risc, un demers pe care îl consideră neetic și crud. Guineea-Bissau plănuia să înceapă vaccinarea tuturor nou-născuților împotriva hepatitei B în 2027, dar a mutat campania în 2028.

Henrik Støvring a mai declarat: „Și ceea ce vor apoi să studieze este ceva foarte speculativ – într-o situație în care OMS și alții spun că trebuie să administrați acest vaccin la naștere, punct”.