Medicii de familie ar putea primi, înaintea consultației, informații din discuțiile pacienților cu un chatbot, un program bazat pe inteligență artificială (AI). Un studiu mic a urmărit cum funcționează aceste discuții când sunt supravegheate de medici.

„Deși sunt necesare cercetări suplimentare, acest studiu arată că AI conversațională poate fi folosită, într-o primă etapă, într-un cadru real — evaluată prin siguranța și calitatea conversațiilor, precum și prin acceptarea de către utilizatori — și reprezintă un pas crucial către utilizarea clinică”, au transmis cercetătorii studiului publicat în The Lancet.

Cercetătorii au analizat conversațiile online ale 98 de pacienți dintr-un singur cabinet de medicină de familie din Boston, Statele Unite, potrivit The Independent. Discuțiile au avut loc cu până la cinci zile înaintea consultațiilor programate, iar rezultatele au fost publicate în The Lancet.

Programul le-a propus pacienților posibile diagnostice și pași următori de discutat la consultație. Medicii au urmărit conversațiile în timp real și au primit transcrierile înaintea vizitelor. Ulterior, pacienții au discutat și cu medicul care îi supraveghease.

Pentru 44 de cazuri, medicii au citit în avans transcrierile și au completat un chestionar. În 75% dintre acestea, au considerat că interacțiunea cu chatbotul i-a ajutat să pregătească vizita. În mai mult de jumătate dintre cazurile evaluate, au spus că aceasta le-ar fi putut schimba abordarea.

Sugestiile de diagnostic ale programului au coincis cu diagnosticele confirmate ulterior în mai mult de jumătate dintre cazuri. Când au fost luate în calcul primele trei variante propuse, proporția a ajuns la 75%.

Cercetătorii au observat și o îmbunătățire a atitudinii pacienților față de folosirea inteligenței artificiale în medicina de familie după interacțiune.

Supravegherea medicală limitează concluziile studiului

Nicio conversație nu a declanșat o oprire de siguranță. Totuși, la evaluarea ulterioară, un medic a considerat că una dintre discuții fusese într-o anumită măsură dăunătoare: chatbotul menționase un posibil diagnostic de cancer, provocând anxietate pacientului.

Într-o altă conversație, programul a generat informații eronate. În cinci interacțiuni au fost adăugate informații clinice.

Autorii au apreciat că rezultatele sugerează că astfel de programe destinate pacienților: „pot purta conversații clinice sigure și relevante în fluxurile reale de lucru”. Ei au avertizat însă că dovezile: „nu susțin încă utilizarea autonomă pentru diagnostic, triaj sau tratament”.

Profesoara Victoria Tzortziou Brown, președinta Royal College of GPs, a salutat cercetarea cu pacienți reali, în condiții clinice reale, deoarece multe dintre dovezile de până acum provin din cazuri simulate. Ea a subliniat caracterul preliminar al constatărilor și dimensiunea redusă a studiului.

În opinia sa, rezultatele nu pot stabili cât de sigură sau eficientă ar fi această abordare fără nivelul de supraveghere medicală folosit în cercetare.

Brown a explicat că medicii de familie contribuie la diagnostic prin judecata clinică, înțelegerea istoricului și a situației pacientului, precum și prin cunoștințele acumulate de-a lungul îngrijirii. Inteligența artificială ar trebui să sprijine relația dintre medic și pacient și deciziile clinice, a adăugat ea.

Cercetătorii cer ca studiile viitoare să examineze siguranța diagnosticelor, comunicarea dintre pacienți și clinicieni, volumul de muncă al medicilor, costurile și nivelul de supraveghere necesar utilizării în siguranță.

Înaintea introducerii unor asemenea instrumente în sistemul britanic de sănătate, Brown solicită studii mai ample și independente, cu o comparație față de îngrijirea actuală. Acestea ar trebui să urmărească siguranța, inegalitățile, impactul asupra muncii medicilor de familie și îmbunătățirea efectivă a rezultatelor pentru pacienți. Ea cere totodată reglementări adecvate și responsabilități clinice clare.