Spitalul „Marie Curie” din București a primit aprobarea pentru deblocarea a 22 de posturi de asistenți medicali, însă secția ATI Neonatală funcționează deja la 100% grad de ocupare. În alte spitale, gradul de ocupare este de 10% sau 20%, diferență care arată unde se concentrează urgențele grave și unde ajung copiii care au nevoie de intervenție rapidă.
Vineri, 24 iulie, un al doilea bebeluș a murit pe lista de așteptare pentru un loc la ATI Neonatală la „Marie Curie”. Copilul avea nevoie de o operație și urma să fie transferat la București pentru stabilizare. Pe lista de așteptare se află și un nou-născut prematur în stare critică, posibil cu „transpoziție de mari vase”, care riscă să moară în una-două săptămâni dacă nu poate fi preluat pentru diagnostic și tratament.
Guvernul a aprobat organizarea de concursuri pentru cele 22 de posturi. Măsura ar putea permite redeschiderea a cinci paturi ATI închise din lipsă de personal. Totuși, managerul spitalului a cerut deblocarea a peste 150 de posturi, ceea ce arată că necesarul este mult mai mare decât numărul aprobat acum.
În această secție, un loc la ATI nu înseamnă doar existența unui pat disponibil, ci și prezența personalului pregătit să îngrijească un nou-născut aflat în stare critică. Cătălin Cîrstoveanu, șeful Secției ATI Neonatală de la Spitalul „Marie Curie”, a explicat că o asistentă de la reanimare are un salariu de 4.000 de lei plus un spor de 75%, în timp ce alte meserii sunt mai bine plătite. „M-am interesat pe șantier cât câștigă un rigipsar și un macaragiu și am văzut că depășesc cu mult salariul asistentei mele de la reanimare, care are spor de 75%. Cine vine pe 4.000 de lei într-o secție de reanimare? Cine este dispus să aibă atâta responsabilitate, să stea 12 ore în picioare? Uneori nici nu beau apă. Evident că nimeni”.
Problema nu ține doar de numărul angajaților, ci și de pregătirea lor. Potrivit Lyla, același medic a vorbit despre asistente debutante care vin la examene și iau nota unu sau care nu știu să scrie în limba română, punând sub semnul întrebării dacă astfel de persoane pot lucra lângă un copil în stare critică.
Presiunea din spital este resimțită direct de personal. Violeta Băbeică, asistent medical ATI Chirurgie Cardiovasculară la „Marie Curie”, a spus că echipele au apelat la voluntari și la ture suplimentare. „Ne-am folosit de voluntari, am lucrat ture suplimentare. Vin în cascadă toate consecinţele. [Situaţia acum e] De apatie, de frustrare, de nemulţumire, lucrez într-un ATI şi eu. Trist este când un copil nu găseşte într-un spital un loc”.
Și părinții trec prin aceeași presiune. Mariana Iftimie, mama unei fetițe operate, a spus că medicii au încercat „până seara să facă loc”, în condițiile în care nu existau locuri disponibile.
La nivel național, cifra relevantă nu este doar 22, ci raportul dintre aceste posturi, cele cinci paturi ATI care ar putea fi redeschise și cele peste 150 de posturi solicitate de managerul spitalului. Premierul interimar Ilie Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu propun redistribuirea personalului din secțiile cu activitate redusă către cele aglomerate, în locul unor angajări suplimentare. În cazul ATI neonatal, medicii spun însă că lipsa personalului calificat este problema centrală.
Contextul depășește cazul unui singur spital. Federația Sanitas susține că deficitul de personal din spitalele din țară depășește 50.000 de posturi și că niciun județ nu are un deficit mai mic de 10%. În acest tablou, gradul de ocupare de 100% de la „Marie Curie” arată presiunea uriașă care cade pe puține echipe și pe foarte puține secții capabile să preia astfel de urgențe.
Cătălin Cîrstoveanu a declarat la Digi24 că actuala deblocare de posturi nu rezolvă situația. „Și vor mai muri. Evident că nu se rezolvă. Pentru unii e doar statistică. O statistică pentru unii, o necredință pentru alții. Trebuia să spun mai demult și mai clar. Altfel, cum se explică atâția morți pe o listă de așteptare? Eu nu permit să se spună neadevăruri”.
