Vacanța ar trebui să fie o pauză reală, dar pentru multe persoane ajunge să semene cu un program de rezistență. Când lista de obiective devine prea lungă și fiecare zi este umplută până la limită, poate apărea ceea ce este descris drept „burnout de vacanță”, o epuizare fizică și mentală provocată de prea multe activități într-un timp scurt.
Diferența dintre o vacanță care reface și una care consumă energie se vede și pe termen lung. Un studiu al Societății Europene de Cardiologie, desfășurat pe o perioadă de 40 de ani, a arătat că persoanele care și-au luat cel puțin trei săptămâni de concediu pe an au avut o probabilitate de deces cu 37% mai mică. Odihna nu este timp pierdut, ci o parte concretă a grijii pentru sănătate.
Problema apare când concediul se transformă într-o cursă continuă. În loc să aducă energie, poate lăsa în urmă oboseală chiar din timpul vacanței sau imediat după întoarcere. Semnele sunt clare: iritabilitate, lipsă de chef și senzația că mai este nevoie de câteva zile doar pentru revenire. Robert, turist, descrie exact această stare: „Ca un semi-maraton să spunem aşa, dar e foarte plăcut. Mereu suntem obosiţi, ne mai trebuie 2 zile după ce venim din concediu”.
Un program prea plin schimbă sensul concediului și îl transformă într-o recuperare pe fugă. Psihologul Monica Dobrea explică această stare prin suprasolicitare mentală și fizică, ieșirea din rutină și tendința de a înghesui prea multe într-o singură zi. „Este vorba și de o supra-stimulare mentală şi fizică, ieșitul din rutină şi faptul că noi ne propunem să facem multe lucruri într-o singură zi, ca să avem timp, asta ne dă un pic peste cap indiferent de cât de activi am fi”, spune Monica Dobrea, psiholog.
Dacă în timpul concediului apare senzația că alergiți constant de la un obiectiv la altul și ajungeți seara complet epuizată, soluția este să scoateți imediat ceva din program. Recomandările specialiștilor sunt simple: deconectare reală de la sarcinile de serviciu, somn suficient și cel puțin o zi mai relaxată, chiar „plictisitoare”, în fiecare săptămână de concediu.
Forma odihnei diferă de la o persoană la alta. Pentru cine are deja un ritm activ, plimbările și vizitele pot fi chiar modalitatea potrivită de relaxare. Pentru cine are, de obicei, o viață mai sedentară, odihna poate însemna statul la plajă sau timp petrecut fără un plan strict. Revista Ioana notează că una dintre greșelile frecvente este copierea modelului de vacanță al altcuiva, deși nevoile corpului și ale minții pot fi diferite.
Monica Dobrea explică această diferență astfel: „Odihna este diferită pentru fiecare în parte. Pentru unii oameni, care sunt în general mai activi, odihna înseamnă chiar să viziteze, să se plimbe, pentru ei este o relaxare. Oamenii care sunt în general mai comozi, mai sedentari, de obicei odihna pentru ei chiar înseamnă să se relaxeze”.
Există și situații în care ritmul alert este o alegere conștientă. Gabriela, turistă care a vizitat Veneția și Verona, a ales să pună accentul pe vizitare și să lase odihna pentru seară. „Am fost Veneţia, apoi Verona. Nici nu-mi place să petrec mult timp pe drum, adică mai bine timpul ăla pierdut, mai bine vizitez ceva, decât să stau în mașină. Mai mult dimineaţa era de vizitat şi seara de odihnit. Am preferat mai mult să mergem să vizităm”, spune Gabriela.
Această oboseală este legată și de ceea ce psihologii descriu drept „burnout post-vacanță”, starea de iritabilitate și lipsă de energie care apare atunci când trecerea de la relaxare la rutină este prea bruscă. Cele „două zile” de recuperare despre care vorbește Robert arată concret cât de solicitant a fost, în realitate, concediul.
