Darya Shipilova, cercetătoare în vârstă de 28 de ani la Institutul de Cercetare Anticiumă din Irkutsk, în regiunea cu același nume din Siberia, Rusia, a murit pe 2 octombrie 2026. Decesul ei a fost asociat în relatările de presă cu suspiciunea unei infecții cu ciumă pneumonică, urmărită acum de autoritățile sanitare americane, potrivit CSID, care citează Daily Mail.

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC) colaborează cu alte instituții guvernamentale americane pentru evaluarea situației și a eventualelor riscuri pentru sănătatea publică, relatează CSID. Agenția a transmis propria evaluare într-o comunicare: „În acest moment, informațiile disponibile nu indică existența unei amenințări mai ample pentru Statele Unite, însă CDC și instituțiile partenere sunt pregătite și vor continua să monitorizeze îndeaproape situația”.

Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că autoritățile urmăresc evoluția cazului și că, pentru moment, nu există motive de alarmă. Președintele Donald Trump a arătat că administrația tratează cu seriozitate informațiile și că Statele Unite sunt gata să ofere ajutor.

Potrivit relatărilor din presa internațională preluate de CSID, cercetătoarea ar fi fost internată la sfârșitul lunii septembrie cu pneumonie severă. Primele relatări au inclus ipoteza că ar fi spart accidental o eprubetă cu bacterii vii, ceea ce ar fi putut însemna o expunere la locul de muncă.

Autoritățile ruse au respins informațiile despre un incident de biosecuritate la institut. În comunicarea către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), acestea au transmis că investigațiile nu au identificat un asemenea incident și au atribuit decesul unei pneumonii de cauză nedeterminată.

Au fost relatate și măsuri preventive în unități medicale din zonă, inclusiv izolarea spitalului unde fusese tratată cercetătoarea, ca parte a răspunsului sanitar la cazul de pneumonie severă.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a anunțat că monitorizează situația. În informarea din 6 octombrie, instituția preciza că informațiile de la acel moment nu indicau cazuri secundare sau transmitere susținută între oameni.

Ulterior, în informarea din 10 octombrie, OMS a prezentat rezultatele raportate de autoritățile ruse pentru persoanele care intraseră în contact cu femeia: testele pentru agenți patogeni cu risc ridicat au fost negative. Persoanele urmărite au rămas fără simptome, iar supravegherea lor medicală s-a încheiat.

Unele publicații rusești au relatat că o a doua persoană ar fi murit în legătură cu presupusul focar. OMS a cerut clarificări atât despre această relatare, cât și despre cazul inițial. În răspuns, autoritățile ruse au transmis că nu au înregistrat recent cazuri de ciumă în regiunea Irkutsk și că nu au identificat alte cazuri de pneumonie severă asociate incidentului.

Evaluarea OMS nu susține existența unui focar confirmat de ciumă pneumonică și nu identifică dovezi de transmitere continuă legată de acest eveniment. Organizația a subliniat că diagnosticul exact al cercetătoarei decedate rămâne esențial pentru clarificarea situației. Organizația va continua monitorizarea pe măsură ce apar informații noi.

Ciuma pneumonică se poate transmite prin contact apropiat cu o persoană bolnavă

CSID explică faptul că infecția provocată de bacteria Yersinia pestis poate avea mai multe forme. Forma pneumonică afectează plămânii, este una dintre cele mai severe și poate evolua rapid.

Forma bubonică este asociată cel mai frecvent cu mușcăturile puricilor infectați. În schimb, ciuma pneumonică se poate transmite între oameni prin picăturile respiratorii eliminate prin tuse, în special în contact apropiat cu o persoană bolnavă care prezintă simptome.

Manifestările posibile enumerate de CSID sunt:

  • Febră.
  • Frisoane.
  • Tuse.
  • Dificultăți de respirație.
  • Uneori, expectorație cu sânge.

Fără administrarea rapidă a tratamentului adecvat cu antibiotice, boala poate fi fatală, precizează publicația. Stabilirea timpurie a diagnosticului și intervenția medicală promptă sunt esențiale. ECDC a arătat că antibioticele disponibile în Uniunea Europeană pot trata eficient infecția.

Cazuri sporadice de ciumă sunt raportate în continuare în anumite regiuni ale lumii, potrivit CSID. Existența unui caz suspect nu înseamnă automat apariția unei epidemii.