Un val de căldură extremă, început pe 20 iunie, a provocat deja 1.000 de decese peste media obișnuită în Franța, iar efectele sale se resimt în toată Europa. De luni, România intră sub cod roșu de caniculă, autoritățile fiind în alertă maximă după ce precedentul european arată cât de rapid se poate ajunge la o criză sanitară și de infrastructură.
Bilanț sumbru în Franța: 1.000 de morți
Datele publicate de agenția franceză de sănătate publică sunt mai clare decât orice avertizare meteo. Bilanțul de 1.000 de decese în exces depășește deja media așteptată pentru o perioadă normală, iar majoritatea victimelor sunt persoane în vârstă. Și, până la urmă, cifrele ar putea fi și mai mari. Autoritățile se așteaptă ca numărul să crească pe măsură ce vor fi centralizate și cazurile din căminele de îngrijire și din locuințele private.
Ministrul Sănătății din Franța, Stéphanie Rist, a avertizat că pericolul este departe de a se fi încheiat. „Episodul nu s-a încheiat,” a declarat oficialul francez. Pe lângă costul uman, duminică dimineață, 63.000 de gospodării din nordul și centrul țării au rămas fără electricitate, un semn al presiunii uriașe puse pe rețea.
Efecte în lanț în toată Europa
Canicula nu lovește doar oamenii, ci și sistemele esențiale. Temperaturile prognozate pentru duminică urmau să atingă 40 de grade Celsius în unele părți ale Europei, cu valori similare așteptate în Germania, Polonia și Italia. În Germania, traficul feroviar a fost deja redus pe o linie importantă din landul Renania de Nord-Westfalia, iar tramvaiele au fost suspendate în Leipzig. E drept că nu e o situație generalizată, dar arată vulnerabilitatea infrastructurii.
Nici sectorul energetic nu scapă. Centrala nucleară Paks din Ungaria va trebui probabil să reducă din nou producția din cauza temperaturii ridicate a Dunării, folosită pentru răcire. În același timp, în Italia, semnalul de alarmă vine din agricultură. Potrivit Jurnalulnational, debitul râului Po a scăzut atât de mult încât apa de mare a înaintat până la 18 kilometri în interiorul țării, punând o presiune suplimentară pe culturi.
Problemele se țin lanț.
În Italia, căldura a împins mulți oameni spre apă, unde zeci de persoane s-ar fi înecat (informație neconfirmată oficial momentan). Mai mult, salvatorii îl căutau sâmbătă pe soțul ministrei Eugenia Roccella, dispărut în timp ce înota în Lacul Vico, la 70 de kilometri de Roma. V-ați fi gândit că o avertizare meteo poate duce la așa ceva?
România, sub cod roșu
Același episod meteo ajunge și la noi. România intră sub cod roșu de caniculă de luni, iar autoritățile au luat deja primele măsuri. Duminică, 28 iunie, CNAIR a impus restricții de circulație pentru camioanele de peste 7,5 tone în județele aflate sub cod roșu, între orele 12:00 și 20:00. Scopul este protejarea infrastructurii rutiere, dar și siguranța traficului.
Miza pentru populație este dublă: un risc sanitar crescut, mai ales pentru vârstnici și bolnavi cronici, și posibile perturbări în activitățile de zi cu zi. Când temperaturile ridicate persistă zile la rând, spitalele și serviciile de urgență sunt suprasolicitate.
De ce este acest val de căldură diferit
Oamenii de știință au descris episodul început pe 20 iunie drept cel mai sever val de căldură înregistrat vreodată în Europa. Aceștia au arătat că un astfel de fenomen ar fi fost „practic imposibil” fără schimbările climatice provocate de om.
Dar detaliul cu impact direct pentru populație este altul. Temperaturile nocturne extrem de ridicate din această săptămână au devenit de 100 de ori mai probabile decât ar fi fost în urmă cu doar două decenii. Asta înseamnă că organismul are mult mai puțin timp să se refacă între două zile toride, iar efectele se acumulează, în special în cazul persoanelor vulnerabile care locuiesc în apartamente supraîncălzite.
