Ținutul capului aplecat spre telefon poate pune o presiune de aproximativ 27 de kilograme pe coloana cervicală. Specialiștii numesc această postură „tech neck”, iar efectele nu se reduc la disconfortul de la finalul zilei. Repetarea poziției cu capul înclinat poate contribui la deteriorarea discurilor, articulațiilor și mușchilor.
Problema nu ține doar de telefon, ci și de orele petrecute pe scaun, de multe ori în fața ecranelor. Sedentarismul se adaugă astfel unui comportament deja asociat cu riscuri crescute de boli de inimă și hipertensiune. Corpul nu resimte impactul într-un singur punct. Gâtul este prima zonă afectată, dar pot apărea și scăderea forței musculare, iritații ale pielii de la purtarea constantă a smartwatch-ului și, la copii, dificultăți legate de dezvoltarea motricității fine.
În cazul pielii, disconfortul nu vine de la dispozitiv în sine, ci de la mediul creat sub el. Justine Hextall, dermatolog, explică: „Un mediu întunecat și umed, cum este zona de sub ceas, favorizează dezvoltarea drojdiilor și poate provoca iritații sau chiar eczeme.” Roșeața, mâncărimea sau pielea iritată apărute sub curea ori sub carcasa ceasului arată că zona respectivă are nevoie de atenție și de mai puțin timp acoperită.
La vedere, datele prezentate arată o imagine diferită de ideea des repetată că ecranele duc direct la miopie. Un studiu desfășurat pe parcursul a peste 20 de ani asupra ochilor copiilor nu a identificat o legătură clară între miopie și activitățile de aproape, cum este privitul la ecran. Donald Mutti, profesor de optometrie la Ohio State University, spune: „Am urmărit dezvoltarea ochilor copiilor timp de peste 20 de ani și nu am găsit o legătură clară între miopie și activitățile desfășurate de aproape. În schimb, timpul petrecut afară pare să aibă un efect protector.”
Pentru copii, discuția despre ecrane merge însă și spre dezvoltarea motricității fine, adică mișcările mici și precise folosite când scriu, desenează, prind obiecte sau fac gesturi de precizie. Potrivit Lyla, timpul excesiv în fața ecranelor poate afecta această îndemânare. Sebastian Suggate, profesor de psihologia dezvoltării la Universitatea din Regensburg, rezumă astfel riscul: „Nu este sfârșitul lumii. Efectele sunt subtile, dar, dacă le privim la nivelul întregii societăți și pe parcursul mai multor generații, există riscul unei diminuări a capacității de a interacționa cu lumea reală.”
Un alt efect important privește forța musculară. Sedentarismul asociat folosirii tehnologiei contribuie la reducerea ei, iar scăderea forței de prindere a mâinii este considerată un indicator important al sănătății generale. Ideea centrală care reiese din aceste date este că nu tehnologia, luată separat, lasă urme asupra corpului, ci orele petrecute nemișcat și în posturi repetitive.
Schimbările utile pornesc de la gesturi simple. Prima corecție ține de felul în care este ținut telefonul. Dacă ecranul este ridicat mai aproape de nivelul ochilor, se reduce postura care apasă pe coloana cervicală. Urmează atenția acordată pielii de sub smartwatch, mai ales când zona devine umedă și rămâne acoperită mult timp. În cazul ochilor, mai ales la copii, timpul petrecut afară pare să aibă un rol protector, astfel că o rutină care include ieșiri în aer liber poate conta mai mult decât simpla limitare a ecranului.
Pentru cei care petrec multe ore la birou și folosesc des telefonul între sarcini, mișcarea rămâne un punct important. Sedentarismul legat de tehnologie nu înseamnă doar lipsa sportului, ci și o scădere treptată a forței musculare. Dacă durerile de gât, erupțiile apărute sub ceas sau alte probleme persistă, consultul de specialitate rămâne soluția recomandată.
