Dacă te simți adesea obosită, deși încerci să dormi suficient, cauza ar putea fi mai adâncă decât ora la care te culci. Stresul de peste zi, legat de familie, muncă sau sănătate, poate ține creierul în alertă, sabotându-ți odihna. Un sondaj recent confirmă că grijile cotidiene sunt un factor major care ne afectează somnul.
Potrivit unui studiu al Academiei Americane de Medicină a Somnului, realizat pe peste 2.000 de adulți, responsabilitățile familiale au un impact moderat sau major asupra somnului pentru 45% dintre participanți. Acestea sunt urmate îndeaproape de stresul legat de locul de muncă și de problemele de sănătate fizică, ambele menționate de 39% dintre respondenți. Alte cauze importante sunt problemele de sănătate mintală (37%), costurile locuinței (36%) și programul de lucru (35%).
Consecințele depășesc simpla senzație de moleșeală de dimineață. Lipsa cronică a unui somn de calitate este asociată cu un risc crescut de boli de inimă, diabet, obezitate și accident vascular cerebral. De asemenea, conform Centrelor pentru Controlul Bolilor, afectează capacitatea sistemului imunitar de a funcționa corect. Statisticile arată că aproximativ un adult american din trei nu doarme cele șapte ore recomandate pe noapte.
David Kuhlmann, medic specialist în medicina somnului și purtător de cuvânt al Academiei Americane de Medicină a Somnului, explică modul în care stresul ne perturbă odihna. Grijile legate de facturi, obligațiile familiale, un program solicitant sau o problemă de sănătate pot menține creierul „într-o stare accentuată de alertă”, ceea ce face dificilă atât adormirea, cât și menținerea somnului pe parcursul nopții. Mulți oameni, conform sondajului Lyla, consideră somnul un lux și prioritizează timpul alocat muncii și familiei.
Chiar și atunci când numărul total de ore petrecute în pat pare adecvat, calitatea odihnei poate fi slabă. Beth Malow, șefa Diviziei de Tulburări de Somn la Vanderbilt Health, atrage atenția asupra somnului fragmentat. Trezirile dese, chiar dacă sunt urmate de o readormire rapidă, întrerup ciclurile naturale ale somnului. Corpul trebuie să reia etapele pentru a ajunge din nou la somnul profund, cel mai odihnitor. Astfel, ajungi să petreci mai mult timp în somn ușor și mai puțin în cel profund, esențial pentru refacerea fizică și mentală. A doua zi, acest lucru se poate traduce prin oboseală, dificultăți de concentrare și o atenție scăzută.
Pentru a îmbunătăți calitatea somnului, recomandarea de bază este de a dormi cel puțin șapte ore pe noapte. O bună igienă a somnului poate aduce beneficii considerabile: respectarea unui program constant de culcare și trezire, evitarea cofeinei și a alcoolului înainte de culcare, asigurarea unui mediu liniștit și întunecat în dormitor și deconectarea de la ecrane cu ceva timp înainte de a adormi.
Dacă stresul sau anxietatea reprezintă principala problemă, David Kuhlmann sugerează că abordarea directă a acestor cauze poate îmbunătăți somnul, iar terapia prin discuții poate fi o metodă eficientă. Pentru situațiile în care bănuiești o cauză medicală, Beth Malow recomandă un consult la medic pentru a investiga eventualele afecțiuni. Când problemele persistă, este indicat să discuți cu medicul, care te poate îndruma către un centru specializat. „Problemele persistente de somn nu sunt ceva cu care oamenii ar trebui să învețe să trăiască, iar tratamente eficiente sunt disponibile”, subliniază Kuhlmann.
