O simplă mușcătură de căpușă poate duce la o alergie severă la carne roșie. Sindromul alfa-gal, despre care medicii din SUA vorbesc tot mai des, afectează aproape 500.000 de americani și poate provoca reacții care pornesc de la erupții pe piele și ajung până la șoc anafilactic.
Față de 2013, numărul testelor pozitive pentru anticorpul alfa-gal a crescut de 100 de ori până în 2024, potrivit unui raport al cercetătorilor de la Universitatea Virginia Commonwealth. Creșterea arată că problema nu mai pare una izolată, mai ales pentru cei care petrec timp în grădină, la iarbă verde sau în pădure.
Sindromul alfa-gal apare după mușcătura căpușei stea singuratică, principala cauză identificată în SUA. Alergia nu este la carne în sine, ci la alfa-gal, un tip de zahăr prezent în majoritatea mamiferelor, inclusiv vită, porc și miel, dar nu și la om. Dr. Bobbi Pritt, șefa secției de microbiologie clinică la Mayo Clinic, a explicat mecanismul astfel: „Căpușa injectează alfa-gal direct din saliva sa în sânge, iar corpul [uman] nu este obișnuit să vadă alfa-gal în acest mod.”
După mușcătură, organismul poate începe să reacționeze la alimente tolerate anterior fără probleme. Pentru persoanele afectate, schimbarea nu înseamnă doar evitarea unor preparate, ci și atenție la ingrediente ascunse, la mesele în oraș și la unele tratamente. Revista Ioana notează că riscul real este apariția unei alergii care schimbă pe termen lung felul în care mănânci și felul în care citești etichetele.
Simptomele pot începe cu erupții cutanate, urticarie și dureri de stomac. Pot apărea și diaree, vărsături și dificultăți de respirație. La fiecare nou consum de carne roșie, reacțiile se pot agrava. În formele severe, sindromul poate duce la șoc anafilactic, o urgență medicală.
Problema nu se oprește la o friptură sau la un burger. Surse ascunse de alfa-gal pot exista în produse lactate, untură, supă de oase, produse cu gelatină animală și chiar în medicamentul pentru chimioterapie cetuximab. Pentru cine dezvoltă această alergie, rutina poate însemna mai multă grijă la alimente și discuții cu medicul înaintea unui tratament.
În SUA, habitatul căpușei stea singuratică se extinde din sud spre nord-est, până în New England, pe fondul încălzirii climatice. Această extindere este una dintre explicațiile pentru creșterea numărului de cazuri. În luna mai, Departamentul de Sănătate și Servicii Umane al SUA a anunțat noi inițiative împotriva bolilor transmise de căpușe, inclusiv finanțare pentru cercetarea sindromului alfa-gal.
Afecțiunea este mult mai nouă decât alte boli transmise de căpușe. Dacă boala Lyme este cunoscută de zeci de ani, sindromul alfa-gal a fost identificat pentru prima dată în anii 2000, iar legătura sa clară cu mușcăturile de căpușe a fost stabilită în 2008.
Medicii avertizează că expunerile repetate la căpușe pot agrava alergia. Dr. Bobbi Pritt spune: „Nu vrei să înfrunți sindromul alfa-gal de unul singur. Există potențialul, mai ales după expuneri repetate, de a avea o reacție alergică severă, care să pună viața în pericol.”
Și o nouă mușcătură poate complica evoluția. Dr. Mario Rodenas, profesor asociat de alergologie și imunologie la Universitatea Yale, explică faptul că o altă expunere poate crește concentrația anticorpilor alergici împotriva alfa-gal. „Am aflat că dacă ai expuneri frecvente la căpușe, odată ce dezvolți acest [sindrom], dacă mai ai o altă expunere la căpușe, aceasta poate ridica sau crește concentrația de anticorpi alergici împotriva alfa-gal. Deci perpetuezi problema. Unii oameni au depășit această afecțiune pentru că au evitat alte mușcături de căpușe. Dar trebuie să urmărim oamenii [pe termen mai lung], deoarece nu am putut face asta până acum, boala fiind atât de nouă.”
După o mușcătură de căpușă, mai ales dacă apar reacții după consumul de carne roșie, atenția la alimentație și discuția cu un medic devin esențiale înainte ca următoarea expunere sau următoarea masă să ducă la o reacție mai severă.
