Un studiu american nou arată că femeile cu sindromul ovarelor polichistice metabolice, PMOS, au un risc de patru ori mai mare de boli de inimă decât femeile fără această afecțiune. Riscul rămâne ridicat chiar și după ajustarea pentru factori cunoscuți, inclusiv hipertensiunea arterială și diabetul.
Cercetătorii au urmărit 413.450 de femei cu PMOS, cu vârste între 18 și 50 de ani. Datele analizate provin din asigurările de sănătate din perioada 2000-2022. Grupul de comparație a inclus peste două milioane de femei fără PMOS.
Rezultatele aduc în prim-plan o dimensiune care depășește simptomele pentru care afecțiunea este cunoscută cel mai des. Pentru persoanele diagnosticate, concluziile arată că boala nu înseamnă doar menstruații neregulate, probleme de fertilitate sau schimbări de dispoziție, ci implică și sănătatea inimii.
PMOS este o afecțiune hormonală complexă. Afectează aproximativ una din opt femei din Marea Britanie și se manifestă prin menstruații neregulate, creșterea excesivă a părului, probleme de fertilitate și modificări ale dispoziției. Legătura cu rezistența la insulină și diabetul era deja cunoscută, însă noul studiu aduce o cifră clară privind riscul cardiovascular.
Implicațiile sunt practice. Ghidurile internaționale pentru PMOS recomandă deja evaluarea riscului de boli de inimă la momentul diagnosticului, alături de consiliere privind stilul de viață. Din acest motiv, diagnosticul ar trebui discutat mai amplu cu medicul, nu doar din perspectiva simptomelor ginecologice.
Multe paciente primesc diagnosticul târziu și nu primesc întotdeauna explicații suficiente despre riscurile pe termen lung. Potrivit Revista Ioana, echipa de cercetare consideră că aceste întârzieri arată nevoia unor intervenții preventive mai timpurii. „Sondajele efectuate în rândul pacientelor raportează diagnosticări întârziate și o nemulțumire substanțială față de consilierea privind comorbiditățile pe termen lung.”
Datele susțin ideea că PMOS trebuie urmărit atent ca afecțiune de sine stătătoare. Faptul că riscul cardiovascular rămâne crescut chiar și după luarea în calcul a altor factori, precum hipertensiunea și diabetul, arată că impactul său nu se reduce la simptomele de zi cu zi.
Studiul nu detaliază ce tipuri exacte de boli de inimă intră în acest risc mai mare. De asemenea, nu precizează dacă anumite tratamente pentru PMOS influențează această legătură. Mesajul central rămâne însă clar: femeile cu acest diagnostic ar trebui să ceară o evaluare mai atentă a riscului cardiovascular și consiliere clară despre pașii de prevenție.
Monitorizarea tensiunii acasă este descrisă ca fiind crucială. Echipa de cercetare a transmis și că este nevoie atât de o mai bună informare a medicilor, cât și de o conștientizare mai mare în rândul pacientelor. „Rezultatele noastre subliniază necesitatea educării medicilor și a conștientizării de către paciente a riscului de boli cardiovasculare pentru a îmbunătăți implementarea intervențiilor preventive timpurii.”
Cercetătorii au cerut studii suplimentare. Următorul pas propus este urmărirea femeilor după menopauză. În același timp, echipa vrea să analizeze modul în care tratamente precum medicamentele GLP-1 sau contracepția hormonală pot influența legătura dintre PMOS și bolile de inimă.
