Ileana Okumus, 28 de ani, a ajuns să doarmă 18 ore într-o singură zi în timpul caniculei din Bruxelles, după ce temperatura din apartamentul ei a urcat la 34°C. Pentru ea, care urmează tratament pentru depresie și anxietate, căldura nu a însemnat doar disconfort, ci o epuizare mult mai puternică decât într-o zi toridă obișnuită.

Unele medicamente folosite zilnic pot influența felul în care corpul își reglează temperatura și pot crește riscul de epuizare termică sau insolație. Una din cinci persoane care iau antidepresive de tip SSRI și SNRI poate avea transpirație excesivă, iar asta favorizează deshidratarea. Când temperaturile cresc mult, acest efect poate deveni și mai greu de suportat.

Hipotalamusul este centrul de termoreglare al creierului, locul din care corpul primește semnalul să se răcească. Robert Feder, psihiatru pensionat la Medical Society Consortium on Climate and Health, explică: „Această zonă a creierului ne face să ne reducem activitatea, să transpirăm mai mult, să ne reducem metabolismul, toate adaptări benefice la căldură”. În cazul mai multor tratamente, aceste mecanisme pot fi afectate.

Medicamentele pentru ADHD, inclusiv stimulente precum Ritalin, cresc producția de căldură internă și contractă vasele de sânge. Antipsihoticele blochează dopamina și anulează mecanismele naturale de răcire. Antidepresivele pot duce la o pierdere mai mare de apă exact într-un moment în care organismul are nevoie să o păstreze. Și tratamentele pentru inimă și tensiune arterială cer atenție suplimentară vara. Diureticele pot provoca deshidratare severă, beta-blocantele limitează fluxul de sânge spre piele și împiedică eliminarea căldurii, iar inhibitorii ECA și blocanții receptorilor de angiotensină, prescurtați BRA, pot anula senzația de sete.

Dacă urmezi unul dintre aceste tratamente, nu opri medicația din proprie inițiativă. În zilele foarte calde, ajută să fii mai atentă la felul în care te simți și să discuți cu medicul despre efectele tratamentului în timpul caniculei.

Caroline Fraissinet, 36 de ani, din Los Angeles, ia un antidepresiv, un stabilizator de dispoziție și un medicament pentru ADHD. În timpul unui val de căldură, ea a observat lipsă de concentrare, iritabilitate și transpirație excesivă. Aceste semnale pot fi confundate ușor cu oboseala, dar pot arăta că organismul face față tot mai greu temperaturilor ridicate.

Un studiu asupra pacienților vârstnici din SUA a arătat că aceștia pot avea un risc crescut de spitalizare din cauza căldurii chiar și în absența unor valuri extreme de caniculă, din cauza medicației. Riscul nu apare doar în zilele record, ci și în episoade de căldură care par suportabile. Avertismentul este relevant și pentru părinții sau bunicii aflați sub tratament.

Potrivit Revista Ioana, riscurile cresc și mai mult când se adaugă factori socio-economici precum munca în aer liber, lipsa aerului condiționat sau locuirea în „insule de căldură urbană”, zone care rămân mult mai fierbinți din cauza betonului și a traficului. Logan Harper, medic de familie la Universitatea din Colorado Anschutz, explică: „Cu acest impact combinat, poți ajunge să te deshidratezi atât de sever încât îți crește riscul de insuficiență renală, un atac de cord sau unul dintre multele alte efecte severe asupra organelor”.

Semnele care indică o urgență medicală nu înseamnă doar senzația intensă de cald. Printre semnalele de alarmă se numără stare mentală alterată, confuzie, puls ridicat, transpirație abundentă sau, dimpotrivă, lipsa totală a transpirației. Dacă aceste simptome apar la tine sau la cineva apropiat care urmează tratament, reacția trebuie să fie rapidă.

Robert Feder a explicat și de ce situația se poate agrava repede: „Asta devine o problemă agravantă atunci când ești deja deshidratat din cauza temperaturilor ridicate”. Recent, discuțiile despre riscurile unor tratamente pentru slăbit s-au intensificat după decesul studentei Josephine Nasr, care lua Mounjaro, caz care a subliniat importanța unei evaluări medicale complete înaintea oricărui tratament.

În zilele foarte calde, merită să întrebi direct ce efecte poate avea tratamentul asupra setei, transpirației și toleranței la căldură. Cecilia Ahanonu, asistent medical la medicină de urgență, Universitatea Touro, spune clar: „Oricare stare mentală alterată sau confuzie, sau dacă cineva nu se comportă normal, ar trebui să te determine să duci persoana imediat la cea mai apropiată cameră de gardă.”