Migrena afectează aproximativ 1 din 5 femei din România și aproximativ 1 din 15 bărbați. La nivel global, apare la circa 1 din 7 persoane, cu o prevalență pe durata vieții de 14%. Este de aproximativ 3 ori mai frecventă la femei decât la bărbați și este descrisă ca o afecțiune neurologică cronică dizabilitantă.

Ca să poți face diferența între migrenă și o durere de cap mai comună, ajută să pornești de la clasificarea oficială a Societății Internaționale de Cefalee, ICHD-3, publicată în 2018 și valabilă în prezent. Aceasta împarte durerile de cap în două mari categorii: cefalee primară și secundară. În categoria primară intră migrena, cefaleea de tensiune și cefaleea cluster, fără să fie asociate cu o leziune intracraniană.

Durata durerii este unul dintre cele mai clare repere. Un atac de migrenă fără aură durează între 4 și 72 de ore în absența tratamentului. În schimb, cefaleea de tensiune poate dura de la 30 de minute până la 7 zile. Cefaleea de tensiune este cea mai frecventă formă de cefalee primară, cu o prevalență medie de 42% în populația adultă la nivel mondial. Din acest motiv, nu orice durere de cap înseamnă automat migrenă, chiar dacă senzațiile pot părea asemănătoare.

Dacă episoadele revin, contează să urmărești tiparul. Factorii declanșatori ai migrenelor acționează, de obicei, cu cel mult 24 de ore înaintea durerii. Asta înseamnă că stresul, o noapte proastă sau multe ore petrecute în fața laptopului în ziua anterioară pot avea legătură directă cu episodul.

Stresul cronic nu înseamnă doar oboseală. El dereglează axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală și sistemul nervos autonom, ceea ce poate duce la neuroinflamație persistentă, sensibilitate mai mare la durere și modificări vasculare care provoacă, întrețin și agravează durerile de cap. Și expunerea la ecrane are efecte concrete. Peste 65% dintre adulți experimentează zilnic simptome de oboseală oculară digitală, iar persoana medie petrece peste 7 ore pe zi în fața ecranelor. După mai mult de două ore consecutive la monitor pot apărea manifestări de oboseală oculară digitală, iar durerile de cap sunt raportate de 71,9% dintre cei afectați.

În timpul utilizării ecranului, frecvența clipitului poate scădea cu până la 50%, de la o rată normală de 15-20 de ori pe minut la 4-6 ori pe minut. Așa apare combinația de ochi uscați, tensiune și senzația de cap greu spre final de zi. Detaliile au fost prezentate și de Lyla.

Și somnul dereglat apare frecvent înaintea unui episod. Peste 50% din cazurile de cefalee și migrenă sunt asociate cu modificări ale ritmului circadian. Aproape jumătate dintre pacienții cu migrene raportează tulburările de somn ca factor declanșator. Somnul fragmentat a fost corelat cu un risc mai mare de migrenă nu în ziua imediat următoare, ci în cea de după. Când încerci să înțelegi de ce a apărut durerea, merită să te uiți la somnul din ultimele două nopți, nu doar la programul din ziua respectivă.

Există și o situație care cere ajutor imediat: o durere de cap nouă, violentă, apărută brusc, de tip „thunderclap headache”. În acest caz, recomandarea este să suni imediat la 112 sau să mergi la camera de gardă. Semnul de alarmă este caracterul nou, brutal și instalat dintr-odată.

Dacă durerile se repetă, primul pas este să observi tiparul. Cât a durat episodul, dacă ai stat peste două ore consecutive la monitor, dacă ai dormit fragmentat și dacă ai avut o perioadă de stres susținut în ultimele 24 de ore. Migrena fără aură durează 4-72 de ore fără tratament, iar cefaleea de tensiune poate dura de la 30 de minute până la 7 zile. Tulburările de somn, ritmul circadian dereglat și expunerea prelungită la ecrane apar frecvent înaintea episoadelor. Dacă durerea revine în același tipar, acesta poate fi un punct clar de plecare pentru discuția cu un medic.