Adulții cu risc crescut de Alzheimer care au luat zilnic un supliment cu ulei de pește nu au avut rezultate semnificativ mai bune la testele de memorie și gândire decât cei care au primit placebo. Cercetarea a durat doi ani, iar rezultatul privește doza mare de omega-3 testată la acest grup de participanți.

Studiul echipei de la Keck Medicine, din cadrul Universității din California de Sud (USC), a fost publicat în eBioMedicine și prezentat de University of Southern California – Health Sciences, prin ScienceDaily. Au participat 365 de persoane cu vârste între 55 și 80 de ani, care mâncau rar pește, una dintre principalele surse alimentare de omega-3.

Aproape jumătate dintre participanți, 47%, erau purtători ai variantei genetice APOE4. Aceasta este cel mai puternic factor genetic de risc cunoscut pentru Alzheimer cu debut tardiv, însă prezența ei nu înseamnă că persoana va dezvolta obligatoriu boala.

Participanții au fost repartizați aleatoriu în două grupuri: unul primea zilnic 2.000 mg de acid docosahexaenoic (DHA), un acid gras omega-3, iar celălalt primea placebo, un preparat fără substanță activă, folosit pentru comparație.

Cercetarea a fost dublu-orb: pe parcursul ei, nici participanții, nici cercetătorii nu știau cine primea suplimentul activ. Metoda reduce influența așteptărilor asupra evaluării rezultatelor.

Echipa a verificat mai întâi dacă DHA ajungea în sistemul nervos central. Pentru aceasta, a măsurat concentrația lui în lichidul cefalorahidian, lichidul limpede care înconjoară și protejează creierul și măduva spinării.

După șase luni, concentrația crescuse în medie cu 17% la persoanele care luau suplimentul, semn că DHA ajungea la destinația urmărită de cercetători.

Memoria și celelalte capacități cognitive au fost evaluate la începutul cercetării și la încheierea acesteia. Examinările imagistice au urmărit și hipocampul, regiunea cerebrală implicată în formarea și organizarea amintirilor. Suplimentarea nu a împiedicat micșorarea acestei structuri, vulnerabilă la schimbările asociate îmbătrânirii și bolii Alzheimer.

Despre folosirea suplimentelor în prevenție, medicul Hussein Naji Yassine, directorul Centrului pentru Sănătate Cerebrală Personalizată al USC și coordonatorul studiului, a declarat în prezentarea rezultatelor publicată de universitate, în traducere: „Cu toții ne-am dori să existe o soluție miraculoasă pentru prevenirea bolii Alzheimer, dar constatările noastre au arătat că suplimentele cu ulei de pește nu par să protejeze sănătatea creierului. Deși omega-3 joacă un rol important în formarea conexiunilor dintre celulele creierului necesare cogniției, rezultatele noastre nu susțin folosirea suplimentelor cu ulei de pește ca măsură de prevenire a bolii Alzheimer.”

Rezultatele despre suplimente nu anulează rolul omega-3 din alimentație

DHA intră în alcătuirea membranelor celulelor cerebrale și contribuie la păstrarea structurii și funcționării neuronilor. Susține totodată comunicarea dintre celulele nervoase, necesară memoriei, învățării și altor funcții cognitive.

Constatările studiului nu înseamnă că acești acizi grași sunt inutili sau că peștele nu aduce beneficii sănătății. Ele delimitează un rezultat precis: administrarea izolată a DHA în doze mari nu a oferit protecția măsurabilă urmărită la adulții incluși în cercetare.

Diferența contează într-o piață în care milioane de americani cumpără ulei de pește în speranța păstrării memoriei odată cu înaintarea în vârstă. Cheltuielile anuale din Statele Unite pentru suplimente care conțin omega-3 depășesc 1 miliard de dolari.

Cercetările anterioare ale echipei sugerează că omega-3 ar putea avea beneficii mai mari în cadrul unei alimentații variate decât atunci când este administrat separat. Dieta de tip mediteraneean, asociată cu un risc mai mic de Alzheimer, include pește, legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și ulei de măsline.

Un asemenea tipar alimentar furnizează omega-3 împreună cu alți nutrienți. Cercetătorii presupun că această combinație, alături de starea generală de sănătate, poate influența felul în care creierul folosește acești acizi grași.

În privința direcției următoare de cercetare, Yassine a explicat, în traducere: „Ne concentrăm pe o mai bună înțelegere a modului în care creierul procesează omega-3 și a măsurii în care factori precum starea precară de sănătate, tiparul alimentar, riscul genetic și vârsta îi pot modifica capacitatea de a absorbi și utiliza eficient omega-3. Lucrăm la dezvoltarea unor medicamente care ar putea ajuta creierul să utilizeze mai bine acești nutrienți pentru a păstra funcția cognitivă.”

Investigarea acestor mecanisme ar putea ajuta la înțelegerea diferențelor de răspuns dintre persoane și la evaluarea unor viitoare tratamente care să îmbunătățească utilizarea nutrienților de către creier.

Pentru sănătatea cerebrală pe termen lung, coordonatorul cercetării a recomandat o abordare mai largă, în traducere: „Menținerea sănătății de-a lungul vieții rămâne cel mai puternic instrument pe care îl avem pentru reducerea riscului de Alzheimer, inclusiv exercițiile fizice regulate, somnul de calitate și o alimentație echilibrată. Un stil de viață sănătos este, pentru creier, echivalentul întreținerii regulate a mașinii și al schimburilor de ulei de calitate. Creierul are mai multe șanse să își piardă din funcții dacă problemele de sănătate din alte părți ale corpului sunt lăsate netratate, la fel cum motoarele mașinilor nu mai funcționează dacă este neglijată întreținerea regulată.”

Mișcarea sprijină sănătatea cardiovasculară și circulația sângelui, iar somnul participă la formarea amintirilor și la funcționarea normală a creierului. Aceste obiceiuri nu au fost testate direct în cadrul studiului despre DHA; recomandarea echipei este distinctă de rezultatele intervenției cu suplimente.

Cercetarea a beneficiat de finanțare din partea Institutelor Naționale de Sănătate din Statele Unite și a Alzheimer’s Drug Discovery Foundation.