Cercetători de la Universitatea din Liverpool au găsit diferențe biologice clare între leziunile de adenomioză și țesutul uterin sănătos din același uter. Concluzia deschide perspectiva unor tratamente mai bine țintite și mai puțin invazive, care ar putea proteja uterul și fertilitatea. Mai exact, studiul arată că leziunile de adenomioză au o „amprentă” biologică proprie și că seamănă cu stratul mai profund și mai stabil al mucoasei uterine.
Pentru femeile care se confruntă cu sângerări abundente și dureri severe, această descoperire este importantă pentru că mută atenția de la controlul general al simptomelor către posibilitatea unui tratament orientat exact spre țesutul afectat, fără afectarea inutilă a țesutului sănătos. Adenomioza este o afecțiune frecventă, chiar dacă multe femei află târziu despre ea. Poate afecta până la 1 din 5 femei de vârstă reproductivă și poate avea un impact serios asupra vieții de zi cu zi, prin menstruații foarte abundente, dureri intense și, în unele situații, complicații legate de sarcină și fertilitate.
În studiu a fost folosită transcriptomica spațială, o tehnică avansată aplicată pentru prima dată în analiza țesutului uterin uman. Cercetătorii au comparat țesutul bolnav cu țesutul sănătos din același uter, ceea ce face ca diferențele observate să fie mai relevante decât în cazul unei comparații între paciente diferite. Rezultatul a arătat că țesutul afectat de adenomioză nu doar arată diferit, ci funcționează diferit și la nivel molecular. Au fost identificate semne de inflamație continuă și de producție alterată de energie în zona afectată, aspecte care pot explica mai bine durerea și sângerările abundente. Potrivit Lyla, aceste date oferă speranță pentru opțiuni inovatoare de tratament, mai puțin invazive decât cele utilizate în prezent și cu potențial de a îmbunătăți semnificativ calitatea vieții femeilor afectate.
O altă parte importantă a cercetării este legată de posibilitatea de a reduce nevoia de histerectomie. Pe baza informațiilor moleculare obținute, cercetătorii au identificat medicamente deja existente și altele aflate în dezvoltare care ar putea inversa unele dintre modificările biologice observate în leziuni. Asta nu înseamnă că un tratament nou este deja disponibil, dar arată că există candidați concreți pentru terapii care ar putea limita recurgerea la intervenții chirurgicale majore și ar putea păstra uterul și fertilitatea.
„Acest studiu oferă noi perspective importante asupra a ceea ce se întâmplă la nivel molecular în leziunile de adenomioză. Prin identificarea caracteristicilor care disting țesutul bolnav de țesutul sănătos, punem bazele unor tratamente care ar putea viza direct afecțiunea, păstrând în același timp uterul și mucoasa uterină normală. În cele din urmă, scopul nostru este de a dezvolta terapii sigure și eficiente care să ajute femeile să evite intervențiile chirurgicale majore și să le protejeze fertilitatea acolo unde este posibil.” Mesajul îi aparține Dr. Alison Maclean (lector clinic NIHR), una dintre vocile implicate în cercetare.
Deocamdată, informațiile publicate nu includ un calendar clar pentru momentul în care aceste tratamente ar putea ajunge la paciente și nici nu detaliază pașii următori de testare și aprobare. Totuși, există deja baza biologică necesară pentru dezvoltarea unor terapii țintite. În același timp, descoperirea este relevantă și acum. Ea confirmă că simptome precum menstruațiile foarte abundente, durerile severe sau problemele recurente care afectează lunar viața unei femei nu sunt ceva care trebuie minimizat. Adenomioza este o afecțiune reală și comună, iar studiul arată mai clar de ce simptomele pot fi atât de greu de suportat, având în vedere procesele biologice active din țesutul afectat.
Câștigul practic al acestei cercetări este și unul de orientare: simptomele persistente merită luate în serios și evaluate medical mai devreme. Articolul nu oferă pași de diagnostic, dietă sau schimbări de stil de viață validate pentru ameliorare, dar aduce o confirmare importantă: știința începe să distingă precis ce se întâmplă în țesutul bolnav și unde ar putea fi țintit tratamentul.
