Decizia de a avea copii nu ține doar de calculele legate de bani. Un studiu publicat în revista Social Science Research arată că pierderea locului de muncă influențează diferit planurile unui cuplu, în funcție de partenerul afectat. Dacă femeia își pierde jobul, șansele de a avea primul copil scad. Dacă bărbatul rămâne fără loc de muncă, cuplurile tind să amâne apariția celui de-al doilea copil.
Concret, cercetarea arată că atunci când femeia rămâne fără loc de muncă, probabilitatea ca un cuplu să aibă primul copil scade cu 1,82 puncte procentuale. Efectul rămâne vizibil chiar și după ce sunt luate în calcul veniturile totale ale familiei. Concluzia este că nu doar venitul imediat contează, ci mai ales senzația de stabilitate și siguranță în viitor.
Contextul este unul sensibil și în România. În 2025, în țara noastră s-au născut aproximativ 145.700 de copii, cel mai mic număr de născuți-vii înregistrat din 1930 până în prezent. Acest prag arată cât de mult s-au schimbat deciziile legate de familie și cât de importantă a devenit predictibilitatea pentru cupluri.
Studiul, intitulat „Job loss and births. A couple-level study of Norwegian plant closures”, a urmărit modul în care pierderea locului de muncă influențează decizia de a avea copii. Diferența dintre primul și al doilea copil este una clară: în cazul femeilor afectate de șomaj, scad șansele apariției primului copil, în timp ce atunci când bărbatul își pierde jobul, ideea unui prim copil nu este abandonată, dar venirea celui de-al doilea este amânată. Potrivit Revistaioana, cercetătorii explică faptul că efectul nu poate fi pus doar pe seama lipsei temporare a unor venituri. În formularea lor, „Pierderea unui loc de muncă zdruncină sentimentul că ești pregătit să devii părinte, indiferent de situația financiară imediată.”
Gabriela Răileanu, psihoterapeut adlerian, explică de ce un loc de muncă stabil înseamnă mai mult decât salariul. El poate susține identitatea, rutina și sentimentul de control. „Cred că este firesc ca oamenii să își dorească să aducă un copil pe lume într-un context în care simt că îi pot oferi stabilitate. Iar aici, partea financiară contează. Contează mult. Uneori există tendința de a spune că «banii nu aduc fericirea» sau că «un copil are nevoie doar de iubire». Din perspectivă psihologică, lucrurile sunt mai nuanțate. Un venit stabil nu garantează că vei fi un părinte bun, dar poate elimina una dintre cele mai importante surse de stres din viața unei familii.”
Tot ea subliniază că pierderea unui job afectează și modul în care o persoană se percepe pe sine. „Înseamnă să simți că poți avea grijă de tine, că ai un minim control asupra vieții tale, că poți face planuri și că, dacă apare o dificultate, ai resurse pentru a o gestiona. Pierderea unui loc de muncă nu afectează doar bugetul unei familii. Poate afecta identitatea profesională, încrederea în sine, sentimentul de competență și încrederea că viitorul este, într-o oarecare măsură, predictibil.”
În discuțiile din comunitatea r/Adulting de pe Reddit, pornite de la întrebarea „De ce mai aleg oamenii să aibă copii în economia și în lumea de astăzi?”, apare aceeași preocupare pentru stabilitate financiară și emoțională. Un utilizator Reddit de 36 de ani a spus că nu a simțit niciodată momentul potrivit pentru un copil, invocând lipsa unui venit ridicat, a unui partener și a unei sănătăți mintale optime. Un alt utilizator, deja părinte, se teme de o sarcină neplanificată după ce și-a pierdut jobul, pentru că familia nu ar mai putea păstra nivelul de trai actual.
Gabriela Răileanu consideră că prudența nu trebuie confundată cu slăbiciunea. „Din acest motiv, nu cred că este greșit ca un cuplu să spună: «Mai așteptăm puțin până suntem stabili din punct de vedere profesional». Nu este lipsă de curaj. Poate fi o decizie responsabilă.” Ea adaugă și această perspectivă: „Nu cred că această reflecție este un semn de egoism sau de indecizie. Cred că este un semn de responsabilitate. Un copil are nevoie de adulți care și-au asumat conștient această alegere și care sunt dispuși să crească odată cu el.”
În esență, datele arată că între întrebarea „ne permitem?” și întrebarea „ne simțim în siguranță?”, pentru multe cupluri a doua poate conta chiar mai mult.
