Vârsta de pensionare din România va crește la 67 de ani pentru femei și bărbați până în 2060. Datele apar în raportul OECD „Pensions at a Glance 2025” și arată o prelungire a vieții active, mai ales în cazul femeilor. Pentru angajatori, schimbarea înseamnă că vor lucra mai mult timp cu salariați vârstnici.
Pragul de 67 de ani este și direcția spre care merg statele din Uniunea Europeană. Până în 2060, vârsta medie de pensionare din UE este estimată la 66,7 ani pentru bărbați și 66,4 ani pentru femei. România va depăși această medie europeană în cazul femeilor și se va alinia în cazul bărbaților.
Cea mai mare schimbare îi privește pe femei. Vârsta lor de pensionare urcă de la 62 de ani și 2 luni, cât este în prezent, la 67 de ani. Creșterea este de 4,8 ani și se numără printre cele mai mari din Europa. La bărbați, pragul va crește de la 65 de ani la 67 de ani.
Modificarea nu va fi aplicată dintr-o singură etapă. Noua lege a pensiilor prevede egalizarea treptată a vârstei de pensionare. Femeile vor ajunge la 65 de ani până în 2035, iar modificările se aplică din iulie 2026.
Sistemul public de pensii pornește deja de la un volum ridicat. În mai 2026, România avea 4.679.826 de pensionari, iar pensia medie lunară era de 2.784 de lei, conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice. Potrivit Financiarul, argumentul central pentru această creștere este sustenabilitatea financiară a sistemului.
Raportul OECD arată și o deteriorare a raportului de dependență. Dacă în 2025 erau 33 de persoane de peste 65 de ani la 100 de persoane active, în 2050 se va ajunge la 52 la 100. Asta înseamnă o presiune mai mare asupra contribuțiilor din care sunt plătite pensiile curente.
OECD explică direct această abordare: „Majorarea vârstei de pensionare rămâne o strategie frecventă pentru îmbunătățirea sustenabilității financiare a sistemelor de pensii, fără reducerea nivelului pensiilor.” Instituția arată și care sunt celelalte variante: „Alternativ, sustenabilitatea financiară poate fi urmărită prin majorarea contribuțiilor plătite sau reducerea nivelului prestațiilor.”
Pe piața muncii, efectul principal este prelungirea vieții active. Presiunea se vede deja în domenii în care România are deficit de personal. Un raport OECD din 2024, bazat pe date din 2021-2023, plasează România printre statele care se confruntă cu penurie de cadre didactice.
Pensionarea anticipată rămâne posibilă numai de la vârsta de 60 de ani. Pentru asta este necesar un stagiu minim de cotizare de 40 de ani, fără penalizări. În practică, accesul mai devreme la pensie depinde de atingerea acestui prag complet de vechime și de continuitatea contribuțiilor de-a lungul carierei.
