Gazele apărute după masă nu înseamnă automat că ai mâncat greșit. Lavanya Kethamukkala, nutriționist dietetician înregistrat în Apex, N.C. și fondator al Nourishing Expert, explică faptul că ele fac parte din digestie, atunci când bacteriile intestinale benefice fermentează carbohidrații nedigerați ajunși în colon. „Gazele reprezintă o parte normală a digestiei. Pe măsură ce bacteriile intestinale benefice fermentează carbohidrații nedigerați în colon, acestea produc în mod natural gaze precum hidrogenul, metanul și dioxidul de carbon.”
Fasolea este principalul aliment asociat gazelor, iar lactatele se află pe locul al doilea când apare balonarea. În cazul lactatelor, datele de la National Library of Medicine arată că aproximativ 30 de milioane de adulți americani nu produc lactază. Balonarea și disconfortul digestiv apar frecvent, iar una dintre reacțiile obișnuite este eliminarea leguminoaselor sau a lactatelor din alimentație. Problema este că astfel pot fi pierdute surse importante de nutrienți.
Fasolea se află în fruntea acestei liste pentru că are oligozaharide, adică acei carbohidrați fermentați de bacteriile intestinale. Kethamukkala explică, potrivit Lyla, de ce acest aliment provoacă atât de des gaze. „Fasolea este probabil cel mai comun vinovat, deoarece oligozaharidele sale sunt fermentate de bacteriile intestinale, producând gaze.” Cu toate acestea, experții nu recomandă scoaterea ei din dietă.
Fasolea este considerată una dintre cele mai sănătoase surse de fibre și proteine vegetale. Kethamukkala rezumă direct această valoare nutritivă: „Sunt printre cele mai sănătoase surse de fibre și proteine vegetale.” În locul unei excluderi complete, abordarea recomandată este una treptată: porții mici la început, apoi creșterea progresivă până la consumul zilnic, pentru a permite microbiomului intestinal să se adapteze în timp. Ea mai spune că, pentru mulți oameni, gazele se reduc pe măsură ce fasolea apare mai regulat în alimentație. Cantitatea exactă de la care ar trebui început și perioada medie necesară pentru adaptare nu sunt precizate.
Fasolea și lactatele sunt cele două mari surse menționate, însă mecanismul diferă. La fasole, cheia este adaptarea treptată. La lactate, explicația poate avea legătură cu scăderea producției de lactază odată cu vârsta. Rudolph Bedford, medic gastroenterolog la Providence Saint John’s Health Center din Santa Monica, California, spune: „Mulți dintre noi devin intoleranți la lactoză pe măsură ce înaintăm în vârstă, deoarece nu mai producem lactază.”
Un pas practic este monitorizarea meselor și a simptomelor care apar după ele. Medicii recomandă această observație pentru a identifica mai clar alimentul care provoacă disconfortul și pentru a ajusta dieta în mod personalizat. Concret, soluția indicată aici este combinarea porțiilor mici de fasole, crescute treptat în timp, cu o urmărire atentă a meselor, astfel încât să poți vedea dacă problema vine mai degrabă de la leguminoase sau de la lactate.
