Când vine vorba despre fertilitate, cei mai mulți se gândesc mai întâi la somn, alimentație, alcool sau fumat. Un studiu recent realizat în Spania aduce însă în prim-plan un alt element important: locul în care trăiești. Cercetarea a identificat diferențe regionale semnificative în calitatea spermei, chiar și în condițiile în care obiceiurile de viață ale participanților au fost foarte asemănătoare.
Între iunie 2024 și decembrie 2025, studiul prospectiv multicentric a inclus 386 de bărbați care au făcut evaluări ale fertilității în șapte centre de reproducere asistată din Spania. Cele mai bune rezultate au fost observate în nordul țării, unde numărul mediu total de spermatozoizi mobili a fost de 94,35 milioane, comparativ cu 50,11 milioane în Spania centrală. Tot în nord a fost înregistrată și cea mai mare concentrație medie de spermatozoizi, de 80,96 milioane/ml, precum și o motilitate mai bună, de 44,79%.
Autorii arată că diferențele au rămas vizibile și după ajustarea pentru factorii de stil de viață și cei sociodemografici măsurați. Mai exact, doar locația geografică și durata abstinenței au rămas asociate independent cu parametrii spermei. Cu alte cuvinte, diferențele dintre regiuni nu au dispărut atunci când cercetătorii au comparat stilul de viață al participanților. Profesorul Rocío Núñez-Calonge, autorul principal, a explicat la a 42-a reuniune anuală a ESHRE: „Ceea ce a fost cel mai remarcabil pentru noi a fost că parametrii superiori ai calității spermei au fost găsiți în mod constant în nordul Spaniei. În același timp, am fost surprinși să descoperim că obiceiurile stilului de viață erau foarte similare în toate zonele geografice studiate.”
Potrivit datelor citate de Lyla, contrastul este clar și în ceea ce privește motilitatea. Motilitatea redusă a spermatozoizilor a afectat 23,9% dintre bărbații din nord, față de 55,4% în sudul Spaniei și 53,4% în Spania centrală. Astfel, în sud și în centru, proporția a fost de peste două ori mai mare decât în nord.
Cercetătorii nu spun că au demonstrat definitiv cauza acestor diferențe, dar indică o direcție clară pentru studiile viitoare. Ipoteza principală este legată de expunerea la mediu, în special la poluare și la alți contaminanți prezenți în anumite zone. Profesorul Rocío Núñez-Calonge a formulat această idee astfel: „Dacă, pe baza rezultatelor acestui studiu, excludem obiceiurile stilului de viață masculin ca explicație pentru diferențele geografice observate în calitatea spermei, pare probabil ca aceste variații să fie în schimb legate de diferențe în expunerea la mediu, cum ar fi nivelurile de poluare sau alți contaminanți de mediu prezenți în acele zone.” Studiul menționează între factorii suspectați poluarea, substanțele chimice industriale și compușii derivați din plastic.
Autorii subliniază totuși că rezultatele nu înseamnă că stilul de viață sănătos nu mai contează. Din contră, efectul său pozitiv asupra calității spermei este bine stabilit. Mesajul este că fertilitatea trebuie privită mai complex, pentru că poate fi influențată și de factori aflați dincolo de controlul individual. Profesorul Karen Sermon, fost președinte imediat al ESHRE, a declarat: „Deși este bine stabilit că un stil de viață sănătos are un efect pozitiv asupra calității spermei, efectul factorilor de mediu care sunt dincolo de controlul individului sunt clare și trebuie abordate la nivel societal și politic. Există o responsabilitate clară pentru organismele de reglementare naționale și UE în această chestiune.”
Cercetătorii cer studii mai ample și mai bine structurate pentru a clarifica legătura dintre expunerea la mediu și calitatea spermei. În paralel, ei susțin că politici de sănătate publică mai ferme, orientate spre reducerea expunerii la poluanți, substanțe chimice industriale și compuși derivați din plastic, ar trebui considerate o prioritate pentru sănătatea reproductivă a generațiilor viitoare. Studiul a fost prezentat la cea de-a 42-a reuniune anuală a Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie și publicat în Human Reproduction, în 2026.
